\n| \u00a0 459<\/td>\n | SJ-II-m-A-05107<\/td>\n | Biserica de lemn
\n\u201dSf. Nicolae \u201c<\/td>\n | sat ROMITA
\ncom. ROMANASI<\/td>\n | \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 133<\/td>\n | \u00a0\u00a0 inc.
\nsec. XVIII<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<\/div>\nAceste obiective au fost figurate pe plansele PUG si se regasesc si in studiul intocmit de catre specialistii Muzeului Judetean de Istorie si Arta ale carui obiective de natura istorica le enumeram in continuare asa cum au fost mentionate de catre acestia:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Localitatea Rom\u00e2na\u015fi<\/span><\/strong><\/p>\n1. Complexul arheologic roman alc\u0103tuit din castrul \u0219i\u00a0vicus<\/em>-ul<\/strong>\u00a0(Indicativ LMI: SJ-I-s-A-04953) aferent se afl\u0103 amplasate la sud-sud-vest de centrul localit\u0103\u021bii. Locul pe care se afl\u0103 castrul este numit p\u00e2n\u0103 azi de c\u0103tre localnici \u201cCetate\u201d<\/em>. Este un platou amplu delimitat spre nord \u0219i sud de dou\u0103 p\u00e2raie, \u201cValea Cium\u0103rnii\u201d, respectiv \u201cValea Seac\u0103\u201d. Latura dinspre sud este mult mai greu de atins datorit\u0103 \u00eenclin\u0103rii pantei.\u00a0 Promontoriul domin\u0103 valea Agrijului, pe latura sa vestic\u0103.\u00a0Porta praetoria<\/em>\u00a0 a castrului se g\u0103sea pe latura estic\u0103 a fortifica\u0163iei, c\u0103tre cimitirul satului \u0219i valea Agrijului. Castrul din faza de p\u0103m\u00e2nt avea dimensiunile de 122 x 153 m. Castrul din piatr\u0103 p\u0103streaz\u0103 orientarea fazei de p\u0103m\u00e2nt, \u00eens\u0103 dimensiunile se schimb\u0103, ajung\u00e2nd s\u0103 m\u0103soare 130 x 158, 50 m. \u00cen castru a fost cantonat\u0103 unitatea militar\u0103\u00a0cohors I Hispanorum quinquenaria<\/em>\u00a0care a construit fortifica\u0163ia.
\nVicus<\/em>-ul militar (denumit \u00een antichitate\u00a0Largiana<\/em>)se g\u0103sea dispus de jur \u00eemprejurul castrului, \u00een dreptul laturii cu\u00a0porta praetoria<\/em>\u00a0(\u00een zona cimitirului actual al comunit\u0103\u0163ii ortodoxe) \u0219i pe latura por\u0163ii\u00a0\u00a0principalis dextra<\/em>, respectiv a laturii cu\u00a0porta decumana<\/em>\u00a0a castrului. \u00cen malul \u00eenalt al V\u0103ii Cium\u0103rnei se eviden\u0163iau urmele unor construc\u0163ii romane cu zid de piatr\u0103, a\u015fadar, este posibil ca vicusul militar s\u0103 se fi extins p\u00e2n\u0103 \u00een zona respectiv\u0103
\nLimitele zonei de protec\u0163ie sunt: la N p\u00e2r\u00e2ul Valea Cium\u0103rnei, la S p\u00e2r\u00e2ul Valea Seac\u0103, la E drum din sat \u015fi limit\u0103 de proprietate, iar la V gardul Fermei Zootehnice.
\n2.<\/strong>\u00a0Drum roman<\/strong>\u00a0ce ie\u015fea din castru pe\u00a0porta praetoria.<\/em>\u00a0\u00cen intravilanul actual al localit\u0103\u0163ii Romanasi exista un nod rutier, o\u00a0 intersec\u0163ie major\u0103 cu o arter\u0103 spre\u00a0Optatiana\u00a0\u00a0<\/em>( Sutor, com Zimbor, jud. S\u0103laj ) \u00een dreapta p\u00e2r\u00e2ului Agrij, iar \u00een spa\u0163iul cadastral al loc. Poarta S\u0103lajului tronsonul respectiv al drumului se g\u0103sea \u00een dreapta p\u00e2r\u00e2ului R\u0103stol\u0163 \u015fi trecea peste dealul Gorgana spre actuala loc. S\u00e2nmihaiu Alma\u015fului. De la bifurca\u0163ia rutier\u0103 amintit\u0103 avem \u015fi un alt tronson rutier, spre castrul roman de la Buciumi, pe valea p\u00e2r\u00e2ului Agrij, \u00een lunca din dreapta cursului p\u00e2r\u00e2ului.
\nZona de protec\u0163ie: se stabile\u015fte 10 m pe partea dreapt\u0103 a drumului roman \u015fi 10 metri pe partea st\u00e2ng\u0103 a drumului roman.
\n3.<\/strong>\u00a0\u00cen lunca din dreapta p\u00e2r\u00e2ului Agrij, pe prima teras\u0103 a v\u0103ii, exist\u0103 urmele\u00a0drumului roman\u00a0<\/strong>spre castrul roman de la Brusturi (\u00a0Certiae )<\/em>, com Creaca. Traseul drumului este cunoscut de localnici sub toponimul \u201c Drumul Troianului \u201c.
\nZona de protec\u0163ie se stabile\u015fte 10 m pe partea dreapt\u0103 a drumului roman \u015fi 10 metri pe partea st\u00e2ng\u0103 a drumului roman.
\n4. Fosta cazarm\u0103 \/ moar\u0103 din Rom\u00e2na\u015fi\u00a0<\/strong>are indicativul in LMI: SJ-II-m-B-05106. Cl\u0103direa a fost construit\u0103 \u00een secolul XIX de c\u0103tre familia Wass de \u021aaga, care a de\u021binut-o \u00een proprietate p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1890, c\u00e2nd a fost cump\u0103rat\u0103 de Edumal L. Thmeodor din Viena. Acesta a v\u00e2ndut-o \u00een anul 1898 baronului Gudenus de Weidhofer ad Taia. \u00cen anul 1904 cl\u0103direa \u0219i-a schimbat din nou proprietarul, fiind cump\u0103rat\u0103 de evreul Carol Herman. Urm\u0103torul proprietar a fost tot un evreu, Por Mihai, care a de\u021binut-o de-a lungul \u00eentregii perioade interbelice. La fel ca alte imobile, cl\u0103direa, care func\u021biona ca moar\u0103, a fost na\u021bionalizat\u0103 \u00een iunie 1948 de c\u0103tre regimul comunist. Cl\u0103direa se afl\u0103 pe partea dreapt\u0103 a v\u0103ii Agrijului, pe a doua teras\u0103. Cladirea aflata intr-o stare avansata de degradare datorita faptului ca nu a fost folosita in ultimii ani, a fost extinsa in spate, in anii comunismului, cu doua corpuri de cladire parter care nu au nimic in comun cu valentele calitatii de monument aducind prejudicii estetice cladirii. Limitele zonei monumentului sunt: la N limit\u0103 de proprietate (gard), la S limit\u0103 de proprietate (gard), la E baza terasei mai \u00eenalte (gard de proprietate), iar la V drum din sat. Zona de protectie a monumentului este delimitata de baza versantului situat in partea de est, cite trei loturi de casa existente in intravilan situate la frontul strazii spre nord cit si spre sud pina la sediul asociatiei agricole, iar spre vest loturile de case situate vis-a vis de cele descrise anterior pina la valea Agrijului.
\n5. Benzin\u0103rie –<\/strong>\u00a0Punct situat pe a doua teras\u0103 a v\u0103ii Agrijului (pe partea st\u00e2ng\u0103), la marginea \u015foselei Zal\u0103u-Cluj Napoca (partea st\u00e2ng\u0103) in zona actualei benzinarii. Cu ocazia construirii sta\u0163iei de benzin\u0103 au fost descoperite fragmente ceramice din epoca bronzului \u015fi din epoca roman\u0103. \u00cen anul 1998 vis-a-vis de sta\u0163ia de benzin\u0103 au fost efectuate cercet\u0103ri arheologice de salvare soldate cu descoperirea mai multor materiale ceramice databile \u00een prima epoc\u0103 a fierului (hallstatt). Limitele zonei de protec\u0163ie sunt: la N limit\u0103 de proprietate, la S \u015foseaua Zal\u0103u-Cluj Napoca, la E limit\u0103 de proprietate, iar la V drum de \u0163ar\u0103 \u015fi limit\u0103 de proprietate.<\/p>\nLocalitatea Chichi\u015fa<\/span><\/strong><\/p>\n<\/strong>
\n6.<\/strong>\u00a0\u00cen lunca v\u0103ii p\u00e2r\u00e2ului Agrij (pe partea st\u00e2ng\u0103) exist\u0103 urmele\u00a0drumului roman<\/strong>, tronsonul\u00a0Largiana \u2013 Certiae<\/em>. Traseul drumului este cunoscut de c\u0103tre localnici sub toponimul \u201c Drumul Troianului \u201c.
\nZona de protec\u0163ie: se stabile\u015fte 10 m pe partea dreapt\u0103 a drumului roman \u015fi 10 metri pe partea st\u00e2ng\u0103 a drumului roman.
\n7. Biserica\u00a0 de lemn \u201dSf. Arhangheli Mihail \u0219i Gavril\u201d din Chichi\u015fa\u00a0\u00a0<\/strong>are indicativul in LMI SJ-II-m-B-05037. Planul rectangular cu absida decro\u0219at\u0103 a bisericii nu face not\u0103 discordant\u0103 fa\u021b\u0103 de marea majoritate a bisericilor de lemn din S\u0103laj, \u00eens\u0103 cu adev\u0103rat unicat este textul care dateaz\u0103 ridicarea (?) construc\u021biei \u00een anul 1739; \u201dAceast\u0103 sf\u00e2nt\u0103 biseric\u0103 o au f\u0103cut Donca Dumitru\u2026\u201d<\/em>. Planul este dreptunghiular, cu absida decro\u0219at\u0103 cu un plan p\u0103trat. Ini\u021bial planul construc\u021biei m\u0103sura 9,10 \/ 3,90 m, \u00eens\u0103\u00a0 \u00een secolul al XVIII-lea a fost m\u0103rit prin ad\u0103ugarea unui alt pronaos, cel vechi fiind \u00eenglobat naosului. Probabil c\u0103 anul 1739 se refer\u0103 la aceast\u0103 important\u0103 interven\u021bie, c\u0103ci propor\u021biile ini\u021biale claseaz\u0103 biserica la \u00eenceputul secolului al XVII-lea. Ancadramentul u\u0219ii de intrare este ornamentat cu doua chenare \u00een\u00a0fr\u00e2nghie<\/em>\u00a0\u0219i un\u00a0vrej<\/em>, iar la baz\u0103 are o rozet\u0103. Motivul\u00a0fr\u00e2nghiei<\/em>\u00a0formeaz\u0103 \u0219i br\u00e2ul median al pere\u021bilor. Cel de pe latura de sud a vechii nave este \u00eens\u0103 \u00eenso\u021bit, \u00een partea de sus, de un chenar din linii fr\u00e2nte (din\u021bi\u0219ori<\/em>). Ultimele repara\u021bii au adus schimb\u0103ri regretabile, odat\u0103 cu refacerea bol\u021bii semicilindrice a naosului, a disp\u0103rut \u0219i decorul pictat. Bolta semicilindric\u0103 a altarului se \u00eencheie la est \u00eentr-un timpan, ce face leg\u0103tura cu pere\u021bii printr-o suprafa\u021b\u0103 plan\u0103. Biserica p\u0103streaz\u0103 icoane din secolul al XVIII-lea realizate de zugravul Ioan Pop din Rom\u00e2na\u0219i, care a pictat \u0219i interiorul l\u0103ca\u0219ului. Pe icoana\u00a0Deisis<\/em>\u00a0de format mare, este cioplit \u00een lemnul ramei cu chenar \u00een\u00a0fr\u00e2nghie<\/em>, anul 1797. U\u0219ile \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti au fost pictate de popa Toader Faur \u00een 1805.
\nBiserica de lemn este amplasat\u0103 aproximativ \u00een mijlocul satului, pe partea st\u00e2ng\u0103 a drumului jude\u021bean Rom\u00e2na\u0219i \u2013 Jibou, la baza unui deal, la intersec\u021bia DJ cu una dintre uli\u021bele satului.
\nLimitele zonei de protec\u0163ie care coincid cu cele ale zonei centrale a satului Chichisa sunt: la N limita de proprietate (gard) a bisericii penticostale care se intinde spre V pina la zona de protectie a cimitirului ortodox si drumul de acces spre spatiile de depozitare fructe de padure, spre E toate incintele de locuinte\u00a0 situate la frontul strazii principale intre drumul mai sus amintit de acces la zona depozitare fructe de padure si lotul de casa aflat vis-a vis de biserica penticostala din sudul localitatii care este si ea cuprinsa integral cu imprejmuirea aferenta. Spre V zona de protectie este continuata de imprejmuirea gospodariei situata la nord de biserica penticostala cit si toate imprejmuirile de case situate la sud si est de noua biserica ortodoxa a satului aflate pe drumul paralel cu valea Stanei.<\/p>\nLocalitatea Romita<\/span><\/strong><\/p>\n8.\u00a0<\/strong>\u00cen lunca v\u0103ii p\u00e2r\u00e2ului Agrij (pe partea dreapt\u0103) exist\u0103 urmele\u00a0drumului roman<\/strong>, tronsonul\u00a0Largiana \u2013 Certiae.\u00a0<\/em>Traseul drumului este cunoscut de c\u0103tre localnici sub toponimul \u201c Drumul Troianului \u201c.
\nZona de protec\u0163ie: se stabile\u015fte 10 m pe partea dreapt\u0103 a drumului roman \u015fi 10 metri pe partea st\u00e2ng\u0103 a drumului roman.
\n9. Biserica de lemn \u201dSf. Nicolae\u201d din Romita\u00a0<\/strong>(LMI:SJ-II-m-A-05107). Biserica a fost ridicat\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea, dup\u0103 inscrip\u021biile p\u0103strate (Popa Gheorghe<\/em>\u00a0– 1740). Edificiul\u00a0 are plan rectangular cu absid\u0103 decro\u0219at\u0103 fa\u021b\u0103 de nava ce m\u0103soar\u0103 9,80 x 4,60m. Ca decor sculptural, biserica p\u0103streaz\u0103 un tor cioplit \u00een motivul fr\u00e2nghiei , pe latura de sud, peste mijlocul loca\u0219ului. Pe aceea\u0219i latur\u0103 se afl\u0103 \u0219i intrarea \u00een edificiu, frumos decorat\u0103 cu acela\u0219i motiv, dispus \u00eens\u0103 \u00een trei r\u00e2nduri. Probabil cea mai reprezentativ\u0103 din punct de vedere artistic este prispa care fost construit\u0103 c\u00e2ndva dup\u0103 a doua jum\u0103tate a sec. al XVIII-lea. \u00cembin\u0103rile elementelor constructive ale prispei au fost consolidate prin cuie de lemn cu capetele cioplite spre a reda motive florale. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea sau poate la \u00eenceputul celui urm\u0103tor, au fost ad\u0103ugate trei icoane \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti:\u00a0Iisus Hristos, Maica Domnului\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0Botezul Domnului<\/em>\u00a0cu chenare \u00een fr\u00e2nghie \u0219i culori pastelate. Vechiul cimitir p\u0103streaz\u0103 o cruce fragmentat\u0103 \u0219i una \u00eentreag\u0103 datate pe la sf\u00e2r\u0219itul sec. al XVIII-lea.
\nBiserica se afl\u0103 actualmente \u00een incinta satului, la cca. 500 m dreapta de traseul drumului jude\u021bean Rom\u00e2na\u0219i \u2013 Jibou, pe malul drept al Agrijului. \u00cen apropierea ei a fost edificat\u0103 noua biseric\u0103 de zid din localitate.
\nLimitele zonei de protec\u0163ie sunt cele ale zonei centrale incluzind la N\u00a0 si respectiv E incintele delimitate si de imprejmuirile de la Clubul-bar si biserica monument, respectiv noua biserica ortodoxa, incinta caminului cultural si gradinita cit si primele patru gospodarii aflate la sud de caminul cultural. In partea de sud sunt cuprinse vis-a-vis loturile aflate intre drumul roman si primele doua loturi situate la vest de biserica baptista. Zona de protectie se inchide spre vest si nord-vest cu incinta imprejmuita aflata peste drum de biserica baptista.
\n<\/strong><\/p>\nLocalitatea P\u0103u\u015fa<\/span><\/strong><\/p>\n<\/strong>
\n10. Biserica de lemn \u201dSf. Nicolae\u201d\u00a0<\/strong>\u0219i\u00a0\u201dNa\u0219terea Maicii Domnului\u201d din P<\/strong>\u0103u\u015fa\u00a0<\/strong>(Indicativ LMI: SJ-II-m-A-05092). Biserica de lemn cu hramul “Sf. Nicolae” \u015fi “Na\u015fterea Maicii Domnului” a fost ridicat\u0103 \u00een 1730. Planul este dreptunghiular, cu absid\u0103 decro\u015fat\u0103, poligonal\u0103, cu cinci laturi. Pere\u0163ii de dimensiuni reduse, prezint\u0103 la \u00eembin\u0103rile absidei, iscusite perechi de console, ce coboar\u0103 \u00een trepte, p\u00e2n\u0103 la br\u00e2ul median alc\u0103tuit din “fr\u00e2nghie” \u015fi chenare de linii fr\u00e2nte. Ancadramentul intr\u0103rii este o dovad\u0103 de m\u0103iestrie a sculpturii \u00een lemn cu rozete, “fr\u00e2nghii<\/em>“, motive geometrice, semicercuri cu\u00a0spi\u0163e<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0vrej cu ghind\u0103<\/em>. \u00cen mijlocul cadrului de sus, amplei compozi\u0163ii decorative ce sus\u0163ine crucea i se adaug\u0103, de o parte \u015fi de alt\u0103, o inim\u0103. Cel de al doilea ancadrament, al trecerii \u00een naos este \u00eempodobit cu chenare \u00een “fr\u00e2nghie”, linii fr\u00e2nte \u015fi alte linii dispuse \u00een \u201cV\u201d \u00eentors. Arcul transversal al bol\u0163ii semicilindrice a naosului este str\u0103b\u0103tut de o “fr\u00e2nghie” intersectat\u0103 de \u015fase suprafe\u0163e dreptunghiulare pe axul arcului, pe care sunt sculptate c\u00e2te o rozet\u0103 \u00een spiral\u0103 sau cu petale.<\/p>\nDin pictura exterioar\u0103 se distinge \u00eendeosebi cea de pe peretele de sud, dispus\u0103 \u00een scene dreptunghiulare: “Adormirea Maicii Domnului<\/em>“, “Maria \u00cemp\u0103r\u0103teasa<\/em>” \u00eenconjurat\u0103 de Apostoli \u015fi o scen\u0103 din via\u0163\u0103 Sf. Nicolae, \u201cSalvarea cor\u0103bierilor\u201d<\/em>. \u00cen pronaos pictura se p\u0103streaz\u0103 foarte bine \u00een culori vii, de verde \u015fi purpuriu. Pe peretele dinspre naos se afl\u0103 urm\u0103toarea pisanie\u00a0:”Na\u015fterii s-au numit hramul ca s\u0103-l p\u0103zeasc\u0103 tot neamul \u015fi s-au zugr\u0103vit prin cheltuiala cre\u015ftinilor pravoslavnici dintr-acest sat Pause, \u00een zilele \u00een\u0103l\u0163atului \u015fi pururea domnului \u00eemp\u0103rat Frantis … pravoslavnic arhip\u0103storie neunit\u0103 \u015fi cinstit protopop Petrovici al Miluanului, \u015fi cinsti\u0163i preo\u0163i Halmagi Teodor, Halmagi Dimitrie. Prin mine umilitul zugrav Ioan Pop din Ungura\u015fi, anul 1800, iulie 10″<\/em>. \u00cen anii 1966-1968 biserica de lemn din P\u0103u\u015fa a fost restaurat\u0103. Acoperi\u015ful unitar \u015fi clopotni\u0163a scund\u0103 cu doi ochi rotunzi \u015fi fle\u015f\u0103 ascu\u0163it\u0103, au fost ref\u0103cute, pun\u00e2ndu-se astfel la ad\u0103post pre\u0163ioasa decora\u0163ie sculptat\u0103 \u015fi pictat\u0103. Biserica este amplasat\u0103 \u00een mijlocul satului, pe partea st\u00e2ng\u0103 a drumului c\u0103tre Agrij, pe o teras\u0103. \u00cen imediata sa vecin\u0103tate, spre nord a fost ridicat\u0103 biserica nou\u0103. Limitele zonei de protec\u0163ie sunt si de aceasta data cele apartinind zonei centrale a satului datorita pozitionarii bisericii monument in centrul de greutate al localitatii: la N incintele delimitate de case aferente primelor doua gospodarii situate la vest de biserica baptista pina la intersectie, la S incintele de case pina la intersectia majora\u00a0 de acces la ferma si limita continua cu drumul de acces la vest de intersectie iar spre vest limitele de proprietate aflate pe latura de vest a drumului de legatura spre DJ 108 A.
\n11. Casa cu num\u0103rul 93 –\u00a0<\/strong>amplasament situat \u00een gr\u0103dina\/curtea casei cu nr. 93, pe o teras\u0103 aflat\u0103 pe partea st\u00e2ng\u0103 a drumului spre Agrij. Din acest loc provine un nucleu de obsidian descoperit cu ocazia s\u0103p\u0103rii unei gropi. Limitele zonei de protec\u0163ie sunt: la N \u015foseaua spre Agrij, la S limit\u0103 de proprietate (gard), la E limit\u0103 de proprietate (gard), iar la V drum din sat.<\/p>\nLocalitatea Poarta S\u0103lajului<\/span><\/strong><\/p>\n<\/strong>
\n12.<\/strong>\u00a0Urmele\u00a0drumului roman<\/strong>, tronson Largiana – Optatiana ( Loc Sutor, com. Zimbor , jud S\u0103laj) \u00een dreapta p\u00eer\u00e2ului R\u0103stl\u0163, pe a doua teras\u0103 a p\u00e2r\u00e2ului. Urme ale drumului \u00een zona bisericii monument din lemn (vis-\u00e0-vis de ea). Drumul roman traverseaz\u0103 dealul Gorgana, spre actuala localitate S\u00e2nmihaiu Alma\u015fului
\nZona de protec\u0163ie: se stabile\u015fte 10 m pe partea dreapt\u0103 a drumului roman \u015fi 10 metri pe partea st\u00e2ng\u0103 a drumului roman.
\n13. Biserica de lemn \u201cSf. Arhangheli Mihail \u0219i Gavril\u201d din Poarta-S\u0103lajului\u00a0\u00a0<\/strong>(SJ-II-m-A-05095). Conform tradi\u021biei, biserica a fost d\u0103ruit\u0103 \u00een 1840 celor din localitate de c\u0103tre locuitorii din R\u0103stol\u021bul Mare \u0219i ar fi fost construit\u0103 cu 200 de ani mai devreme. Biserica se \u00eenal\u021b\u0103 \u00een mijlocul satului pe partea dreapt\u0103 a DN Cluj \u2013 Satu Mare. Dimensiunile reduse ale edificiului, planul dreptunghiular cu absida \u00een cinci laturi, decro\u0219at\u0103 doar pe una din laturile sale lungi, fac din monumentul de arhitectur\u0103 ecleziastic\u0103 de la Poarta S\u0103lajului, dac\u0103 nu un unicat, atunci cu siguran\u021b\u0103 o raritate. Mai ales c\u0103 mai exist\u0103 doar dou\u0103 analogii pentru astfel de biserici (Cop\u0103ceni-Bihor \u0219i Valea lui Lalu – Buz\u0103u). Din masa eleva\u021biei se deosebesc consolele ca rezultat al \u00eembin\u0103rii ingenue ale celor \u0219ase b\u00e2rne ale pere\u021bilor, cu lungimi diferite \u0219i cioplite la \u00eent\u00e2mplare, unele bogat, altele deloc. Pe latura de sud a fost decupat un luminator, dintr-o singur\u0103 b\u00e2rn\u0103, decupajul reprezent\u00e2nd o floare. Pe aceea\u0219i latur\u0103 sudic\u0103 este practicat accesul \u00een biseric\u0103, acces care se face printr-un gol de u\u0219\u0103 \u00eenchis \u00een partea superioar\u0103 \u00een segment de arc de cerc. Ancadramentul este compus din dou\u0103 b\u00e2rne verticale \u0219i paralele \u00a0\u0219i de un lintou decupat \u00een partea sa inferioar\u0103 \u00een acel segment de arc de cerc mai sus pomenit. Decorul tocului de u\u0219\u0103 este simplu, din dou\u0103 r\u00e2nduri de chenare cioplite, care redau obi\u0219nuitul motiv al fr\u00e2nghiei. De notat este faptul c\u0103 lipse\u0219te obi\u0219nuita prisp\u0103, iar deasupra pronaosului se \u00eenal\u021b\u0103 un turn relativ \u00eenalt \u00een compara\u021bie cu dimensiunile reduse ale ansamblului. \u00cenvelitoarea , at\u00e2t a fle\u0219ei c\u00e2t \u0219i a naosului, pronaosului \u0219i absidei este de \u0219indril\u0103. Limitele zonei de protec\u0163ie sunt delimitate de constructiile aflate de o parte si alta a DN 1F (in zona de curba) aflate in centrul localitatii. La V si S sunt cuprinse primele opt loturi de case (delimitate de garduri) situate la vest de drumul de acces la cimitirul ortodox, zona de protectie cuprinzind terenul pina la cursul de apa paralel cu DN cit si primul lot de teren situat la est de torentul ce traverseaza drumul national. Spre nord zona de protectie include toate incintele de imobile demarcate de gard si aflate vis-a-vis de cele descrise anterior.<\/p>\nLocalitatea Cium\u0103rna<\/span><\/strong><\/p>\n<\/strong>
\n14. Biserica de lemn \u201dSf. Arhangheli Mihail \u0219i Gavril\u201d\u00a0<\/em>din Cium\u0103rna\u00a0<\/strong>(Indicativ LMI: SJ-II-m-A-05040). Cu un plan dreptunghiular, cu absida decro\u015fat\u0103, poligonal\u0103, \u00een cinci laturi, edificiul religios din loc. Cium\u0103rna are \u00een interior un tavan drept \u00een pronaos, iar \u00een naos \u015fi altar, bol\u0163i semicilindrice. Ancadramentul intr\u0103rii, par\u0163ial p\u0103strat a fost decorat cu baghete sculptate\u00a0\u00een<\/em>\u00a0fr\u00e2nghie,\u00a0<\/em>iar un altul\u00a0\u00een romburi,\u00a0<\/em>pres\u0103rat cu rozete. \u00cen biseric\u0103, \u00eentre tinda femeilor \u015fi spa\u021biul rezervat b\u0103rba\u0163ilor, se p\u0103streaz\u0103 o u\u015f\u0103 monoxil\u0103 de lemn pe care reputatul istoric de art\u0103 Vasile Dr\u0103gu\u0163 a considerat-o\u00a0“cea mai frumoas\u0103 u\u015f\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 din \u00eentreaga \u0163ar\u0103\u201d.<\/em>\u00a0U\u015file asem\u0103n\u0103toare de la bisericile de lemn din\u00a0Sumurduc<\/a>\u00a0(1715) \u015fi\u00a0Vechea<\/a>\u00a0(1726), precum \u015fi cea din\u00a0Sic<\/a>\u00a0(1731), toate din\u00a0jude\u0163ul Cluj<\/a>, fixeaz\u0103 perioada aproximativ\u0103 \u00een care a fost ridicat\u0103 biserica din Cium\u0103rna, \u00een primele decenii ale secolului 18, foarte probabil de unul \u0219i acela\u015fi me\u015fter itinerant. Ctitorii au l\u0103sat, conform obiceiului, o \u00eensemnare pe portalul de la intrare care s\u0103 fixeze \u00een timp \u00eenceputurile acesteia, dar care s-a pierdut aproape \u00een totalitate odat\u0103 cu \u00een\u0103l\u0163area deschiderii u\u015fii. Un mic fragment din inscrip\u0163ie st\u0103 totu\u015fi \u00eencrustat pe u\u015forul drept, martor frust al pierderii mesajului ei.Bolta naosului este decorat\u0103 prin cioplirea arcului transversal \u00een rozete separate prin benzi verticale \u00een motivul\u00a0fr\u00e2nghiei.\u00a0<\/em>
\nPictura, relativ deteriorat\u0103 are \u00een componen\u021ba sa fe\u021bele mironosi\u021belor \u0219i a \u00eemp\u0103ra\u021bilor Constantin \u0219i Elena, etc. Pe bolta naosului, dincolo de me\u0219tergrind\u0103, se mai v\u0103d medalioane cu figuri de mucenici. Pictura a fost realizat\u0103 de zugravul Ioan Pop din Rom\u00e2na\u0219i, pictor ce a realizat \u0219i icoanele \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti cu Sf. Nicolae (1801).
\nActualmente biserica monument este amplasat\u0103 pe partea dreapt\u0103 a DN Cluj-Napoca \u2013 Satu Mare, \u00een incinta localit\u0103\u021bii. Limitele zonei de protec\u0163ie sunt cele demarcate si pentru zona centrala a satului si sunt dupa cum urmeaza: La N imprejmuirile primelor doua case aflate la vest de biserica monument, gardul cimitirului ortodox si imprejmuirile caselor de la nord de DN 1F pina la casa aflata la nord de limita vestica a districtului de drumuri nationale (gard). La E gardul de est al fermei, la sud Valea Ciumarnei, drum\u00a0 si gardurile caselor si a magazinului aflate la sud de strada principala pina la torentul perpendicular pe valea Ciumarnei, torent care constituie limita de vest a zonei de protectie. Spre nord zona este delimitata de conturul celor sase gospodarii aflate pe drumul perpendicular pe strada principala, aflate pe ambele froturi cit si de gardurile\u00a0 caselor situate in continuarea scolii spre est si respectiv la sud de DN 1F, in partea de est a drumului de legatura spre biserica monument.<\/p>\nCazare<\/p>\n Popasul\u00a0Romanilor \u00a0este locul ideal pentru relaxare, fara a fi nevoit sa te rupi total de viata cotidiana, decat de aglomeratia, agitatia si stresul care se afla in jungla orasului. Situarea popasului este perfecta, astfel incat, prin simpla deschidere a ferestrei de la camera cu un ambient atat de placut, natura iti patrunde in suflet prin aerul proaspat de padure, ciripitul armonios al pasarilor si fosnetul melodios al frunzelor de stejar<\/p>\n <\/p>\n CONTACT<\/strong><\/p>\n\n\n\nTel:\u00a0<\/strong>+40754018826
\nTel:<\/strong>\u00a0+40754018825
\nTel\/Fax<\/strong>\u00a0+40 260 630-050
\ne-mail:\u00a0<\/strong>popasul_romanilor@yahoo.com<\/a><\/td>\n\u00a0<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n Restaurantu<\/strong>l\u00a0<\/strong>\u00a0este deschis atat clientilor hotelului cat si publicului larg si este completat de o terasa pe timp de vara. Este deservit de personal cu \u00eenalta instruire, cu un bucatari specialisti atat in bucataria traditionala romaneasca cat si \u00een retete internationale.
\nDotarea restaurantului este de calitate ridicata: instalatie de sonorizare de \u00eenalta fidelitate, aer conditionat, iluminat ergonomic.
\nPopasul romanilor este locul potrivt pentru:<\/p>\n\n\n\n\n\n- Mic dejun (disponibil si pentru cei nerezidenti in hotel)<\/li>\n
- Pranz in regim business<\/li>\n
- Receptii, cocktailuri, intalniri<\/li>\n
- Dineuri, aniversari<\/li>\n
- Servicii de catering<\/li>\n<\/ul>\n<\/td>\n
| \u00a0<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n Restaurantul are o capacitate de 300 de locuri, un separeu de 100 locuri si o terasa deschisa de 50 locuri.
\neb:\u00a0<\/strong>www.popasul-romanilor.ro<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Un domeniu care a inregistrat un reviriment fata de anii anteriori este cel al turismului, datorita prezentei obiectivelor axate pe servicii de cazare si alimentatie publica. In cele 5 unitati nou aparute in locatii pitoresti de-a lungul DN 1F pe teritoriul comunei (unul fiind de fapt o reabilitare si extindere la vestitul \ufffdPopasul Romanilor\ufffd) exista […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":28,"menu_order":3,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"class_list":["post-94","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/94","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=94"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/94\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":118,"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/94\/revisions\/118"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/28"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=94"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}} | | | | |