{"id":92,"date":"2012-10-13T12:13:18","date_gmt":"2012-10-13T09:13:18","guid":{"rendered":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/?page_id=92"},"modified":"2013-04-05T12:39:14","modified_gmt":"2013-04-05T09:39:14","slug":"geografie","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/?page_id=92","title":{"rendered":"Geografie"},"content":{"rendered":"

Repere Geografice<\/strong><\/p>\n

Depresiunea Agrijului \u00een care se \u00eencadrez\u0103 \u015fi teritoriul comunei Rom\u00e2na\u015fi, prin pozi\u0163ia sa \u00eentre culmea Mese\u015fului \u015fi cutele anticlinale ale acestuia a fost \u00eencadrat\u0103 geografic \u00een categoria \u201cdepresiunilor de contact\u201d. Ea se situeaz\u0103 \u00eentre Mun\u0163ii Apuseni \u015fi Carpa\u0163ii Orientali, repectiv Platforma Some\u015fan\u0103. Cea mai mare intindere a Podi\u015fului Some\u015fan, fragmentat tectonic, este constituit din calcare, gresii, marne \u015fi argile eocene \u015fi oligocene aflate \u00een depresiunile dintre m\u0103gurile cristaline, \u00een general sub altitudinea de 500 m. Culmile cristaline ale Mese\u015fului apar ca ni\u015fte bariere continue, care despart dealurile de nord-vest (ale S\u0103lajului, ale Silvaniei) de cele din sud-est (Dealurile Clujului). Desprinderea glacismului piemontan de rama montan\u0103 a Mese\u015fului, efectuat\u0103 mai ales de afluen\u0163ii consecven\u0163i ai Agrijului, a dus la conturarea unui uluc depresionar \u00een care se afl\u0103 a\u015fez\u0103rile rurale.
\nSuccesiunea depozitelor sedimentare arat\u0103 c\u0103 depresiunea a func\u0163ionat ca un vechi golf umplut cu sedimente ter\u0163iare \u00een care valea Agrijului s-a ad\u00e2ncit. Ea se deosebe\u015fte net fa\u0163\u0103 de regiunile vecine datorit\u0103 pov\u00e2rni\u015furilor \u015fi locurilor abrupte care o \u00eencadreaz\u0103. In vest culmile Mese\u015fului sunt dominante cu 200 -400 m, iar \u00een est cuestele etajate cu aproximativ 100 m.
\nRelieful depresiunii Agrijului se caracterizeaz\u0103 printr-o mare fragmentare ale c\u0103rei particularit\u0103\u0163i \u0163in de sistemul complex al re\u0163elei hidrografice, impuse de liniile tectonice care au dus la compartiment\u0103ri morfologice, determin\u00e2nd structura reliefului. Altitudinile cad at\u00e2t dinspre latura estic\u0103 c\u00e2t \u015fi cea vestic\u0103 spre centrul depresiunii.
\nPe teritoriul comunei, \u00een sectorul central se desprind o serie de areale cu energie mare de relief, adic\u0103 prin prezen\u0163a abrupturilor de cuest\u0103 pe dreapta v\u0103ilor \u201cGroapa\u201d \u015fi \u201cSor\u0163i\u201d; \u00een alte situa\u0163ii energia mare a reliefului se asociaz\u0103 cu roca \u015fi creeaz\u0103 rupturi \u00een pant\u0103 de-a lungul v\u0103ilor cu implica\u0163ii directe asupra eroziunii pe vertical\u0103: v. St\u00e2nii, v. Cium\u0103rnii, v. Seac\u0103.
\nIn baza acestor caracteristici \u00een aproape toat\u0103 depresiunea se pot distinge patru trepte de relief. Treapta de lunc\u0103 , cu o altitudine medie de p\u00e2n\u0103 la 250 m, este extins\u0103 lateral pe r\u00e2ul Agrij, pe alocuri chiar la 2500 m. Extinderea se afl\u0103 la sud de Rom\u00e2na\u015fi, spre P\u0103u\u015fa, care datorit\u0103 celor trei cursuri principale de ap\u0103, ce se adun\u0103 aici: Treznea, Cium\u0103rna \u015fi R\u0103stol\u0163 formeaz\u0103 \u201clunca comun\u0103\u201d. Cu excep\u0163ia satului Cium\u0103rna toate celelalte sate folosesc aceast\u0103 treapt\u0103 pentru vetrele lor.
\nTreapta de terase 250 -300 m este dispus\u0103 fragmentar pe ambele maluri ale Agrijului, dar mai ales pe dreapta \u015fi ca altitudine le distingem la confluen\u0163a R\u0103stol\u0163ului, Agrijului \u015fi Treznei sub forma unor umeri de teras\u0103. Pe aceast\u0103 treapt\u0103 este situat satul Cium\u0103rna. Caracterul colinar, larg al reliefului face pu\u0163in evident\u0103 trecerea de la lunc\u0103 la teras\u0103. Chiar lunca P\u0103u\u015fei este aproape de aceast\u0103 altitudine.
\nTreapta de interfluvii 300 \u2013 350 m extins\u0103 mult pe st\u00e2nga Agrijului corespunde unor terase dar puternic fragmentate de afluen\u0163ii de pe Mese\u015f ai r\u00e2ului, care au ad\u00e2ncit mult forma\u0163iile sedimentare; respectiv v\u0103ile Seac\u0103, a St\u00e2nii, \u015fi a Cium\u0103rnii. Aceste \u00een\u0103l\u0163imi de dealuri piemontane, (calcare monoclinale eocene), flancheaz\u0103 latura sud-estic\u0103 a Mese\u015fului \u015fi sunt suprafe\u0163e netede: C\u00e2nt\u0103toreasa, Cioga\u015f, iar ingustimea culoarelor hidrologice cu nivel freatic ad\u00e2nc nu sunt propice a\u015fez\u0103rilor umane, dar ofer\u0103 \u00een schimb terenuri pentru culturi agricole, pomicultur\u0103, f\u00e2ne\u0163e \u015fi p\u0103\u015funi. Pe alocuri sunt suprafe\u0163e cu p\u0103dure: dealul Boanc\u0103, Dosul Cium\u0103rnii, La Arini, Dosul Plopilor, Dealul Poarta S\u0103lajului \u015f.a.
\nTreapta superioar\u0103 peste 350 m se remarc\u0103 prin dou\u0103 aspecte deosebite: Spre Mese\u015f se extinde mai mult sub forma unor pov\u00e2rni\u015furi de leg\u0103tur\u0103 cu \u00een\u0103l\u0163imi mai mari de 500 \u2013 600 m. Ele sunt la vest de satul Cium\u0103rna, \u00eencep\u00e2nd de la Izvorul T\u00e2lh\u0103reasa, iar spre est se face trecerea spre cotele absolute de pe interfluviul Alma\u015f \u2013 Agrij. Sunt \u00eemp\u0103durite sau ocupate cu paji\u015fti: dealul Bogdanu, dealul B\u0103l\u0163ii, \u0162\u00e2fla, dealul Gorgana, \u015f.a.
\nPar\u0163ial aceste trepte se suprapun cu cele de vegeta\u0163ie cu diferen\u0163ierile datorate altitudinilor; un nivel al luncii cu terasele de culturi agricole, un nivel de interfluviu cu culturi agricole, livezi, p\u0103\u015funi \u015fi p\u0103dure \u015fi nivelul superior al p\u0103durii \u015fi poienelor cu vegeta\u0163ie ierboas\u0103: Poiana din Dosul R\u0103chi\u0163ii \u2013 400 m, C\u00e2nt\u0103toreasa \u2013 380m. Sub acest aspect comuna Rom\u00e2na\u015fi este cel mai bine reprezentat\u0103 de treapta 250 \u2013 300 m, cu aproape 50% din suprafa\u0163\u0103.
\nGeologia. Rocile eocene cele mai importante din zon\u0103, sunt argilele continentale nisipoase sau ro\u015fii, calcarele marine cu numuli\u0163i, eviden\u0163iate mai bine pe valea Cium\u0103rnii, la care se adaug\u0103 \u015fi marnele verzi. Pe valea St\u00e2nii g\u0103sim dolomite \u015fi gipsuri. Ele pun \u00een eviden\u0163\u0103 un relief carstic. Deosebit de important din punct de vedere geologic este faptul c\u0103 pe latura estic\u0103 a Mese\u015fului, deci la contactul cu depresiunea Agrijului, lipse\u015fte zona marginal\u0103.
\n\u00cen apropierea satului Rom\u00e2na\u015fi, pe malul drept al Agrijului, pe \u201cpatul glisant\u201d al unei alunec\u0103ri de teren g\u0103sim gresii silicioase friabile, albe, nisipuri cuar\u0163oase cu intercala\u0163ii de argile ro\u015fii . Deasupra lor se dispune un alt orizont marno-grezos. \u00cen zona satului Romita, pe dreapta v\u0103ii, apare un orizont de gresie micacee, ce d\u0103 un colorit versan\u0163ilor, motiv pentru care localnicii numesc acest loc \u201cLa Ghe\u0163ar\u201d. Tot aici, \u00een apropiere, prin defla\u0163ie au fost modelate forme de relief de tip \u201c trovant\u201d sau \u201cbabe\u201d. Pe valea St\u00e2nii, la vest de satul Chichi\u015fa sunt prezente z\u0103c\u0103mintele de gips, care se sprijin\u0103 pe cristalinul mun\u0163ilor Mese\u015f. Ele sunt acoperite de calcare \u015fi argile marnoase iar pe alocuri \u015fi de gresii ro\u015fii eocene.
\nInclinarea straturilor, \u00een general pe direc\u0163ia E-V \u015fi retezarea lor de c\u0103tre r\u00e2ul Agrij, a dat na\u015ftere unui relief structural de cueste, care face din depresiunea Agrijului una din zonele caracteristice din Romania.
\nPedologic, comuna apar\u0163ine zonei solurilor brun-ro\u015fcate, podzolite de p\u0103dure, care sunt cele mai r\u0103sp\u00e2ndite pe terasele I-a \u015fi a II-a de pe flancul vestic al depresiunii, formate \u00een condi\u0163iile unui climat umed sub p\u0103durile de stejar. Condi\u0163iile de relief ale zonei aduc diferen\u0163ieri \u00een plan teritorial, chiar pentru acela\u015fi tip de sol, legate de stabilitate, de procesul de podzolire \u015f.a. Pe valea Seac\u0103, unde umiditatea este mic\u0103 predomin\u0103 solurile silvestre, cu grad mic de podzolire. Ele au fertilitate moderat\u0103 \u015fi necesit\u0103 \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte.
\nUn asemenea profil este drumul ce urc\u0103 spre \u201cBoanc\u0103\u201d, iar terenurile sunt de pe dealurile Cet\u0103\u0163ii \u015fi Boi\u015fte. Aici datorit\u0103 prezen\u0163ei substratului grezos paji\u015ftile \u015fi f\u00e2ne\u0163ele pot ocupa suprafe\u0163e \u00eensemnate.
\nSolurile de lunc\u0103, iluviale apar sub forma unei f\u00e2\u015fii de-a lungul v\u0103ii Agrijului \u015fi par\u0163ial pe v\u0103ile afluente. Solurile azonale de lunc\u0103 prin con\u0163inutul ridicat de humus (1,73 %) \u015fi gradul \u00eenalt de fertilitate sunt favorabile unei game largi de culturi agricole, cu deosebire a leguminoaselor. Numai c\u0103 fecventele inunda\u0163ii provocate de Agrij \u015fi sc\u0103derea drenajului din lunc\u0103 intensific\u0103 procesul de gleizare \u015fi \u00eenml\u0103\u015ftinire. M\u0103surile constau \u00een lucr\u0103ri de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri funciare, de \u00eempiedecare a acestor procese, cu rezultate economice benefice pentru comun\u0103..
\nFlora se diferen\u0163iaz\u0103 sensibil, doar datorit\u0103 altitudinii cu nota caracteristic\u0103 a intercal\u0103rii suprafe\u0163elor p\u0103duroase: fag, gorun, stejar, frasin, ulm \u015fi amestec cu acelea ale paji\u015ftilor secundare \u015fi derivate dispuse \u00een zonele culoarului de vale. Succesiunea aceasta este evident\u0103 mai mult \u00een Vest. Toponimele locale tr\u0103dez\u0103 str\u0103vechea existen\u0163\u0103 a solurilor silvestre: Boanc\u0103, Cioga\u015fi, \u0162\u00e2fla de pe Mese\u015f \u015fi de pe interfluviul Alma\u015f-Agrij; dealul Firii \u015fi dealul M\u00e2n\u0103stirii.
\nFauna este reprezentat\u0103 doar de specii \u00eent\u00e2lnite \u00een p\u0103durile de stejar \u015fi fag: lupul, mistre\u0163ul, c\u0103prioara, cinteza etc. \u00cen paji\u015ftile joase \u015fi \u00een lunc\u0103 \u00eent\u00e2lnim iepurele, vulpea, p\u0103s\u0103rile, roz\u0103toarele, unele reptile ca gu\u015fterul \u015f.a. \u00cen amonte de Rom\u00e2na\u015fi se \u00eent\u00e2lneau \u00een apele Agrijului lipanul \u015fi p\u0103str\u0103vul. Datorit\u0103 lipsei unor m\u0103suri de protec\u0163ie ale mediului, aceste specii sunt aici pe cale de dispari\u0163ie.
\nRe\u0163eaua hidrografic\u0103. Depresiunea Agrijului este drenat\u0103 de r\u00e2ul cu acela\u015fi nume, ce curge pe o distan\u0163\u0103 de aproximativ 58 km. Este un r\u00e2u mic cu un bazin de cca. 386 km\u00b2 ce izvor\u0103\u015fte de pe versantul sud-estic al M\u0103gurii Priei. E ca o vale mic\u0103, care se l\u0103rge\u015fte \u00eenainte de satul Bogdana avind un maxim de l\u0103rgime chiar la Rom\u00e2na\u015fi.
\nDatorit\u0103 reliefului, cursul Agrijului are un grad mare de instabilitate \u015fi prin meandrele sale produce eroziunea accentuat\u0103 a malurilor. Arealul din care \u00ee\u015fi adun\u0103 apele sunt bazinele v\u0103ilor Cium\u0103rna, Armez\u0103u, Sor\u0163i, Groapa, F\u00e2\u015fii \u015fi St\u00e2na. Pe \u00eentreaga depresiune a Agrijului vizavi de ape se petrec cu intensitate deosebit\u0103 procese de degradare ale terenurilor, care constau \u00een exfolierea versan\u0163ilor prin sp\u0103larea la suprafat\u0103, cum este arealul de la Cium\u0103rna . Localnicii le zic \u201egloduri\u201d; p\u0103m\u00e2nturile rele dinspre T\u00e2lh\u0103reasa, arealul de pe valea Seac\u0103, pe versantul drept al v\u0103ii St\u00e2nii. Apele de ploaie toren\u0163ial\u0103 sunt un alt agent motor, care las\u0103 amprente cadrului natural al comunei. Toren\u0163ii v\u0103ilor Armez\u0103u, Groapa, Cium\u0103rna transport\u0103 cantit\u0103\u0163i mari de material pe care \u00eel depun \u00een lunc\u0103.
\nLa Poarta S\u0103lajului, toren\u0163ii au afectat por\u0163iuni din terenul agricol; cursurile neput\u00e2nd fi corectate prin \u00eendiguire sau baraje nu au fost prevenite suficient in extravilan, pagubele produse de toren\u0163i. Continuarea procesului conduce la alunecarea terenurilor, cum sunt cele de pe versantul st\u00e2ng al v\u0103ii dintre Romita \u015fi Chichi\u015fa, pe dreapta v\u0103ii Seci \u015fi a Romitei. Panta r\u00e2ului Agrij, la Rom\u00e2na\u015fi este mic\u0103, 3-5 m\/ km iar debitul de cca 1 m\u00b3\/sec. Un post de m\u0103surare este \u015fi acum la piciorul podului de la Rom\u00e2na\u015fi. Cantitatea de substan\u0163e solide \u00een suspensie sau dizolvate, purtat\u0103 de pe versan\u0163i de Agrij, este mare \u015fi dovede\u015fte degradarea versan\u0163ilor; cantitatea se ridic\u0103 la 100 -150 tone\/km\u00b2\/an.
\nApele r\u00e2ului apar\u0163in clasei apelor sulfatate, grupa calciului, cu o mineralizare ridicat\u0103 1000g\/l. Sunt ape dure, bogate \u00een calcare \u015fi gipsuri, datorate alimenta\u0163iei subterane a r\u00e2ului din straturile eocene \u015fi oligocene. Apa potabil\u0103 din f\u00e2nt\u00e2ni a suferit transform\u0103ri de ordin antropic \u015fi pe alocuri este \u201eargiloas\u0103\u201d, iar pe alocuri cu mare cantitate de azot, care are efecte toxice. F\u00e2nt\u00e2nile se alimenteaz\u0103 din apele freatice din depozitele de teras\u0103, nu prea ad\u00e2nci. La 1m se afl\u0103 contactul cu prima teras\u0103 a luncii. Apele de stratifica\u0163ie sunt \u00een depozitele de sedimentare mai ad\u00e2nci \u015fi au o mai mare mineralizare, condi\u0163ionate de solubilitatea rocilor magazin (multe calcare fiind pe Boanc\u0103, Boi\u015fte, Cetate).
\nIn procesul de aluvionare prin inunda\u0163ii, repercusiunile pot fi nefaste asupra recoltelor, dar \u015fi asupra c\u0103ilor de comunica\u0163ie \u015fi construc\u0163iilor. De consemnat este anul 1970, c\u00e2nd toat\u0103 lunca p\u00e2n\u0103 la Poarta S\u0103lajului a fost acoperit\u0103 de ap\u0103.
\nSe cuvine a sublinia necesitatea lucr\u0103rilor de regularizare a cursului Agrijului, pe anumite por\u0163iuni, prioritare fiind desigur, vetrele de sat.
\nInm\u0103nuncherea la Rom\u00e2na\u015fi a celor patru afluen\u0163i aminti\u0163i \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 pia\u0163\u0103 de adunare a apelor, cu divag\u0103ri, \u00eenml\u0103\u015ftin\u0103ri \u015fi meandre p\u0103r\u0103site au transformat zona \u00eentr-o minunat\u0103 regiune de gr\u0103din\u0103rit. Este surprinz\u0103toare toponimia, denumirea fiind \u201eR\u00e2tul Brebilor\u201d, care ne duce cu g\u00e2ndul la satul Brebi \u015fi nu aici.
\nClima \u00een depresiunea Agrijului are o oarecare individualitate, dat\u0103 fiind \u00eencadrarea pe ambele flancuri cu \u00een\u0103l\u0163imi, care \u00eei dau o not\u0103 specific\u0103, de zon\u0103 de ad\u0103post. Este un sector cu \u201cclim\u0103 de deal\u201d cu o temperatur\u0103 medie anual\u0103 de 8-9 \u00ba C. \u015fi cu precipita\u0163ii medii anuale de 600-700 mm. Luna iulie, c\u00e2nd soarele str\u0103luceste p\u00e2n\u0103 la 7 ore pe zi temperatura se ridic\u0103 la 18-20\u00ba C.
\nMediile lunii ianuarie sunt de -3,-4\u00ba C, cu exceptia invaziilor de aer arctic, c\u00e2nd extremele ajung la -32\u00ba C. La Rom\u00e2na\u015fi \u00eenghe\u0163ul vine de timpuriu, \u00een jurul datei de 20 octombrie, iar dezghe\u0163ul e adus \u00een jur de aprilie de viitura de prim\u0103var\u0103 a Agrijului. Z\u0103pada \u0163ine solul acoperit p\u00e2n\u0103 la 90 -100 de zile, cu un strat ce rar dep\u0103\u015fe\u015fte 60 cm. In general cele mai mari cantit\u0103\u0163i de precipita\u0163ii cad \u00een timpul verii, aproximativ 35% din totalul anual.
\nV\u00e2ntul este elementul cel mai important care influen\u0163eaz\u0103 clima. Dominante sunt v\u00e2nturile din vest \u015fi nord-vest, care \u00ee\u015fi modific\u0103 particularit\u0103\u0163ile datorit\u0103 configura\u0163iei reliefului, Mese\u015ful la vest \u015fi Vl\u0103deasa la sud, de pe care masele de aer coboar\u0103 aduc\u00e2nd temperaturi sc\u0103zute iarna \u015fi topesc z\u0103pada prim\u0103vara. Sunt diferen\u0163ieri microclimatice ale depresiunii, unde pe alocuri prim\u0103ra \u00eent\u00e2rzie \u015fi pe altele vine mai devreme. Locuitorii din Poarta S\u0103lajului au o enigm\u0103, \u201cla Cium\u0103rna prunii \u00eenfloresc mai iute ca la noi\u201d Observa\u0163iile locuitorilor de-a lungul secolelor, cu privire la microclimatul a\u015fez\u0103rilor \u015fi la anumite fenomene ale naturii, au ca reper previziunea vremii, de care la r\u00e2ndul lor se leag\u0103 o seam\u0103 \u00eentreg\u0103 de obiceiuri \u015fi tradi\u0163ii.
\nElemente ale cadrului natural
\nTeritoriul administrativ al comunei cu o suprafa\u0163\u0103 de 66,36 km2 are \u00een componen\u0163\u0103 6 localit\u0103\u0163i: Rom\u00e2na\u015fi, sat re\u015fedin\u0163\u0103 de comun\u0103 si satele Chichi\u015fa, Cium\u0103rna, P\u0103u\u015fa, Poarta S\u0103lajului \u015fi Romita. Spre vest, teritoriul comunei se \u00eentinde p\u00e2n\u0103 \u00een Culmea Mese\u015fului, \u00een bazinul hidrografic al Cium\u0103rnii, cuprinz\u00e2nd \u015fi pasul cu acela\u015fi nume, pas prin care se face leg\u0103tura \u00eentre Depresiunea Alma\u015f – Agrij \u015fi marea Depresiune a Silvaniei, spre Zal\u0103u.
\nGENERALIT\u0102\u0162I
\nElemente geomorfologice
\nDin punct de vedere geomorfologic localit\u0103\u0163ile comunei Rom\u00e2na\u015fi se g\u0103sesc \u00een Depresiunea Alma\u015f \u2013 Agrij, care reprezint\u0103 compartimentul vestic al Platformei Some\u015fene. Din punct de vedere morfologic avem de a face cu o asociere complex\u0103 de regiuni deluroase relativ \u00eenalte, cu structur\u0103 monoclinal\u0103 \u015fi a ariilor depresionare mai mult, sau mai pu\u0163in extinse. Este \u015fi cazul Depresiunii Alma\u015f \u2013 Agrij, \u00een care ad\u00e2ncirea afluen\u0163ilor celor dou\u0103 r\u00e2uri principale, de la care-\u015fi trage numele, a determinat o fragmentare puternic\u0103 a reliefului ini\u0163ial. Cele dou\u0103 bazine \u00eengem\u0103nate sunt separate de un interfluviu fragmentat \u015fi cobor\u00e2t.
\nDeosebirea esen\u0163ial\u0103 este c\u0103 Bazinul Agrijului \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 caracterul de depresiune de contact, pe c\u00e2nd \u00een cazul Bazinului Alma\u015f aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 este secundar\u0103.
\nDepresiunea constituie un vechi golf, umplut cu sedimente ter\u0163iare, \u00een care s-au ad\u00e2ncit cele dou\u0103 v\u0103i paralele. \u00cen prima faz\u0103 s-a grefat Alma\u015ful, iar \u00eentr-o faz\u0103 ulterioar\u0103 s-a format Agrijul (Al. Savu, 1960). Cump\u0103na de ape dintre cele dou\u0103 bazine se men\u0163ine la altitudini de peste 400 m \u015fi prezint\u0103 numeroase \u00een\u015feu\u0103ri, m\u0103rturii ale remanierilor succesive ale re\u0163elei hidrografice.
\nPrivit\u0103 \u00een ansamblu, depresiunea apare sub forma unei re\u0163ele de cueste \u015fi suprafe\u0163e structurale, mai mult, sau mai pu\u0163in p\u0103strate. Cuestele principale \u00eenso\u0163esc \u00een lung malul drept al Agrijului \u015fi al Alma\u015fului, iar cele interfluviale, mult mai scurte, se dezvolt\u0103 perpendicular pe primele.
\nAltitudinea reliefului se men\u0163ine la 350 \u2013 400 m, \u015fi pune \u00een eviden\u0163\u0103 contactul dintre Podi\u015ful Some\u015fan \u015fi Mun\u0163ii Mese\u015fului.
\nLocalit\u0103\u0163ile comunei sunt situate \u00een lunca v\u0103ilor \u015fi la contactul acestora cu
\ndealurile:
\n– Rom\u00e2na\u015fi \u015fi P\u0103u\u015fa: pe malul st\u00e2ng (\u00een mare parte) \u015fi drept al p\u00e2r\u00e2ului Agrij;
\n– Cium\u0103rna: se \u00eentinde la baza Mese\u015fului, pe malurile p\u00e2r\u00e2ului cu acela\u015fi nume, \u00een lunca \u015fi pe versan\u0163ii acestuia, sub forma unei microdepresiuni.
\n– Chichi\u015fa: se g\u0103se\u015fte la confluen\u0163a p\u00eer\u00eeului Chichi\u015fa cu Agrijul, pe malul st\u00e2ng al p\u00e2r\u00e2ului Agrij;
\n– Romita: se g\u0103se\u015fte la confluen\u0163a p\u00eer\u00eeului Valea Sor\u0163ii cu Agrijul, pe malul drept \u015fi st\u00e2ng al p\u00e2r\u00e2ului Agrij;
\n– Poarta S\u0103lajului: pe malul drept al p\u00e2r\u00e2ului R\u0103stol\u0163.
\nPanta terenului este \u00een func\u0163ie de pozi\u0163ia ocupat\u0103, astfel \u00een zonele de lunc\u0103 \u015fi teras\u0103 terenul este plan, aproape orizontal, iar \u00een zonele de pe versan\u0163i str\u0103zile se prezint\u0103 \u00een pant\u0103, uneori foarte accentuat\u0103, de multe ori cu suprafa\u0163\u0103 caracteristic\u0103 \u00eenv\u0103lurit\u0103.
\nCondi\u0163iile de relief ale depresiunii \u00eenlesnesc mult \u00een\u015firarea satelor, nu numai \u00een lungul v\u0103ilor principale, dar \u015fi a celor transversale (p\u00e2n\u0103 spre culmile principale), pe care le str\u0103bat numeroase drumuri \u015fi \u015fosele.
\nGeologia regiunii
\nFundamentul bazinului Alma\u015f \u2013 Agrij este alc\u0103tuit din \u015fisturi cristaline (ce revin Seriei de Some\u015f) care afloreaz\u0103 \u00een zona central\u0103 a Mun\u0163ilor Mese\u015f cit \u015fi din forma\u0163iuni sedimentare cretacic superioare.
\nTransgresiv peste fundament se dispune sedimentarul paleogen, care este cunoscut prin sedimente atribuite Paleocenului, Eocenului \u015fi Oligocenului.
\nPaleocenul \u015fi Eocenul afloreaz\u0103 \u00een nord-vestul bazinului Transilvaniei, ap\u0103r\u00e2nd \u00een numeroase aflorimente \u00een partea de sud \u015fi nord a Bazinului Alma\u015f \u2013 Agrij.
\nOligocenul afloreaz\u0103 pe arii foarte \u00eentinse \u00een bazin, ca depozite continentale, salmastre, marine cu numeroase varia\u0163ii de facies at\u00e2t \u00een sens vertical, c\u00e2t mai ales regional, de unde decurge dificultatea corel\u0103rii intra- \u015fi interregionale a diferitelor forma\u0163iuni.
\nOligocenul inferior \u00eenglobeaz\u0103 stratele de Hoia, predominat calcaroase-grezoase. Urmeaz\u0103 stratele de Ticu (de peste 100 m grosime), alc\u0103tuite din argile ro\u015fu-violacee, ce alterneaz\u0103 cu nisipuri, eventual gresii \u015fi microconglomerate. Aceste strate suport\u0103 Stratele de Cetate, alc\u0103tuite \u00een baz\u0103 din marne \u015fi argile, peste care apare un nivel de luma\u015fel grezos, cu strate de c\u0103rbune, peste care apare un nivel de argile nisipoase.
\nOligocenul superior (Chattian) debuteaz\u0103 \u00een bazin prin Stratele de Zimbor. Litofacial aceste strate sunt sub\u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een 2 orizonturi: un orizont inferior, al argilelor ro\u015fii \u015fi un orizont superior, grezos-c\u0103rbunos (gresii nisipuri cuar\u0163oase, microconglomerate, cu intercala\u0163ii de argile cenu\u015fii , c\u0103rbuni \u015fi \u015fisturi c\u0103rbunoase).
\nPeste aceste roci, care formeaz\u0103 \u201eroca de baz\u0103\u201d din punct de vedere geotehnic, s-au depus \u00een cuaternar aluviunile p\u00e2r\u00e2ului Agrij \u015fi depozitele conurilor de dejec\u0163ie ale toren\u0163ilor \u015fi v\u0103ilor care coboar\u0103 din dealuri.
\n\u00cen zonele de lunc\u0103 \u015fi terasa de lunc\u0103: \u201edepozitele acoperitoare\u201c, aluvionare au grosimi mari \u015fi con\u0163in foarte frecvent lentile de m\u00e2l, sau de nisip \u015fi praf cu grad de \u00eendesare mic. Aceste strate apar la ad\u00e2ncimi foarte variabile (uneori la suprafa\u0163\u0103, alteori la ad\u00e2ncimi de peste 3 m).
\n\u00cen zonele de versan\u0163i, unde predomin\u0103 forma\u0163iuni acoperitoare deluviale argilos-pr\u0103foase, datorit\u0103 pantei foarte mari sau altor cauze, pot apare alunec\u0103ri.
\nGradul de seismicitate
\nCaracteristicile geofizice ale terenului de pe amplasament, conform normativului P100\/2006 sunt:
\n-valoarea de v\u00e2rf a accelera\u0163iei terenului pentru proiectare ag = 0,08 g, cu interval mediu de recuren\u0163\u0103 a cutremurului IMR = 100 ani
\n-perioada de control (col\u0163) a spectrului de r\u0103spuns Tc = 0,7 s pentru componentele orizontale ale mi\u015fc\u0103rii seismice, corespunz\u00e2nd conform echivalen\u0163ei dup\u0103 coeficientul seismic cu gradul VI al intensit\u0103\u0163ii cutremurelor, scara MSK ( SR -11100-93 ).<\/p>\n

Ad\u00e2ncimea de \u00eenghe\u0163
\nAd\u00e2ncimea de \u00eenghe\u0163, conform STAS 6054 \u2013 77 \u00een raza comunei Rom\u00e2na\u015fi este de 80 cm.
\nClima
\nClima regiunii este caracterizat\u0103 printr\u2013un climat transcarpatic, continental, care este influen\u0163at evident de relief (topoclimate de ad\u0103postire ori expozi\u0163ie favorabil\u0103).
\nTemperatura aerului:
\nmedia anual\u0103: +8 +9 0C
\nvaria\u0163ia medie lunar\u0103 \u20133 0C +18 0C = 210C
\nPrecipita\u0163ii atmosferice:
\nmedia multianual\u0103 =700 \u2013 800 mm
\nmaxima \u00een 24 ore =70 mm
\nFaptul c\u0103 cea mai mare parte a precipita\u0163iilor cade \u00een perioada de prim\u0103var\u0103, scurgerea de prim\u0103var\u0103 este predominant\u0103: 40 \u2013 45 % din scurgerea anual\u0103, fa\u0163\u0103 de cea din timpul verii (20%) \u015fi din timpul toamnei (5 \u201310%).<\/p>\n

Hidrografia regiunii
\nCursul principal de ap\u0103 \u00een zona studiat\u0103 este p\u00e2r\u00e2ul Agrij, care prime\u015fte, \u00een raza comunei, ca afluen\u0163i de st\u00e2nga: p\u00e2r\u00e2ul Treznea (care vine dinspre localitatea cu acela\u015fi nume), p\u00e2r\u00e2ul Cium\u0103rna \u015fi p\u00e2r\u00e2ul Chichi\u015fa, iar afluen\u0163ii mai importan\u0163i din dreapta sunt: p\u00e2r\u00e2ul R\u0103stol\u0163, care vine dinspre localitatea Poarta S\u0103lajului \u015fi p\u00e2r\u00e2ul Valea Sor\u0163ii, care vine dinspre localitatea G\u0103lp\u00e2ia.
\nV\u0103ile principale sunt \u00eenso\u0163ite de lunci relativ \u00eentinse (sute de metri), parte ml\u0103\u015ftinoase \u015fi dezvoltate asimetric, mai mult pe malul drept. Terasele sunt dispuse monolateral, p\u0103str\u00e2ndu-se fragmentar (pe malul drept). Mai bine reprezentate sunt nivelele de 6 \u2013 10 m (Romita) \u015fi 15 \u2013 25 m.
\nForma\u0163iunile sunt predominant monoclinale, versan\u0163ii sunt asimetrici. Versantul st\u00e2ng este mai abrupt , iar cel drept mai domol. Fragmentarea accentuat\u0103 a reliefului \u015fi existen\u0163a forma\u0163iunilor friabile determin\u0103 frecven\u0163a proceselor de versant, reprezentate prin: eroziunea linear\u0103 (\u015firoiri, oga\u015fe, ravene \u015fi toren\u0163i vezi foto nr. 6) \u015fi pornituri (alunec\u0103ri) de mic\u0103 amploare.<\/p>\n

Apa subteran\u0103
\nZona de lunc\u0103
\nApa subteran\u0103 apare sub form\u0103 de p\u00e2nz\u0103 acvifer\u0103 \u00een depozitele aluvionare \u00een lungul luncilor, g\u0103sindu-se la ad\u00e2ncimi variabile \u00eentre \u20131,00 \u2013 3,00 m sub cota terenului natural. Aceste diferen\u0163e se datoreaz\u0103 neuniformit\u0103\u0163ii depozitelor din punct de vedere litologic, formate din alternan\u0163e de roci permeabile \u015fi impermeabile.
\nZona de versan\u0163i
\nConfigura\u0163ia morfologic\u0103 \u015fi litologic\u0103 a versan\u0163ilor (lentile de nisip \u015fi praf, diaclazarea, sau depozitele grosiere din conurile de dejec\u0163ie a toren\u0163ilor) permit infiltrarea \u015fi circula\u0163ia apelor \u00een teren, dar nu se formeaz\u0103 o p\u00e2nz\u0103 freatic\u0103 continu\u0103, astfel nivelul apei \u00een aceste zone este foarte variabil: 3,00 – 5,00 m, sau lipse\u015fte.
\nDin punct de vedere chimic apa subteran\u0103 prezint\u0103 agresivitate foarte variabil\u0103: carbonic\u0103, sulfatic\u0103 sau acid\u0103, de la agresivitate slab\u0103 p\u00e2n\u0103 la foarte intens\u0103. Acest fapt impune luarea unor m\u0103suri pentru a preveni agresivitatea conform NE 012-99.
\nFenomene de instabilitate ale versan\u0163ilor din comuna Rom\u00e2na\u015fi
\nVersan\u0163ii din comuna Rom\u00e2na\u015fi au structur\u0103 \u015fi caracteristici litologice diferite \u015fi pant\u0103 diferit\u0103.
\n\u00cen urma mi\u015fc\u0103rilor epirogenetice, suprafa\u0163a ini\u0163ial\u0103 a complexului argilos-marnos, supraconsolidat, a fost erodat prin sistemul hidrografic, ajung\u00e2ndu-se la nivelul actual. \u00cengro\u015farea stratului alterat \u00een partea inferioar\u0103 a versantului se datoreaz\u0103 mi\u015fc\u0103rilor de formare a reliefului, care duce la o acumulare a deluviului la partea inferioar\u0103 a taluzelor.
\nAceste mi\u015fc\u0103ri au un caracter lent \u015fi cu activit\u0103\u0163i diferite \u00een func\u0163ie de intensitatea eroziunii bazale.
\nEroziunea a condus la o desc\u0103rcare \u00een regiunea v\u0103ilor, astfel \u00een masa de argil\u0103 supraconsolidat\u0103, raportul dintre efortul vertical \u015fi cel orizontal a sc\u0103zut foarte mult, deci starea de eforturi \u00een masiv este caracterizata printr-un efort deviator foarte mare. Aproape de suprafa\u0163a terenului efortul deviator dep\u0103\u015fe\u015fte rezisten\u0163a la forfecare \u015fi se produc fenomene de curgere lent\u0103.
\n\u00cen localitatea Rom\u00e2na\u015fi (sat re\u015fedin\u0163\u0103 de comun\u0103) zona construit\u0103 nu este \u015fi nu a fost afectat\u0103 de fenomene de instabilitate recente sau vechi, dar \u00een zona de versant exist\u0103 fenomene de curgere lent\u0103 (suprafa\u0163a v\u0103lurit\u0103 a gr\u0103dinilor \u015fi a livezilor, copaci \u00eenclina\u0163i, etc), care se vede \u015fi pe unele construc\u0163ii fisurate, cu funda\u0163ii slabe.
\nExcep\u0163ie face baza versantului la ie\u015fire din localitate spre P\u0103u\u015fa, unde pe taluzul drumului exist\u0103 o alunecare activ\u0103, unde ar fi necesare lucr\u0103ri de sus\u0163inere de mal.
\n(vezi foto nr. 1 \u015fi nr.2).
\n\u00cen localitatea Chichi\u015fa nu se observ\u0103 fenomene de instabilitate recente sau vechi, stabilizate, dar \u00een zona de versant (de pe malul st\u00e2ng, cel vestic al Agrijului) exist\u0103 fenomene de curgere lent\u0103 (case fisurate, suprafa\u0163a v\u0103lurit\u0103 a gr\u0103dinilor \u015fi a livezilor, copaci \u00eenclina\u0163i, etc), care se vede \u015fi pe unele construc\u0163ii fisurate, cu funda\u0163ii slabe. (vezi foto nr. 3 \u015fi 4)
\n\u00cen urma precipita\u0163iilor puternice p\u00eeraiele mici de pe versan\u0163i aduc pe drumuri cantit\u0103\u0163i \u00eensemnate de aluviuni, \u00eengreun\u00e2nd, sau chiar bloc\u00e2nd circula\u0163ia (vezi foto nr. 5).
\nLocalitatea Cium\u0103rna se \u00eentinde la baza Mese\u015fului, pe malurile p\u00e2r\u00e2ului cu acela\u015fi nume, \u00een lunca \u015fi par\u0163ial pe versan\u0163ii acestuia, toat\u0103 suprafa\u0163a zonelor cu pant\u0103 accentuat\u0103 a localit\u0103\u0163ii a fost afectat\u0103 de fenomene de instabilitate vechi. Totodat\u0103, datorit\u0103 pantei mari, apar fenomene de curgere lent\u0103 (cu suprafa\u0163a v\u0103lurit\u0103 a gr\u0103dinilor \u015fi a livezilor, copaci \u00eenclina\u0163i, etc), care se observ\u0103 \u015fi pe unele construc\u0163ii vechi, fisurate.
\n\u00cen zonele cu pant\u0103 accentuat\u0103, \u00een urma unor lucr\u0103ri de s\u0103p\u0103turi mari, este posibil\u0103 declan\u015farea unor alunec\u0103ri.
\nDatorit\u0103 acestui fapt, pentru eliberarea autoriza\u0163iilor pentru construc\u0163ii noi, sunt necesare studii geotehnice.
\n\u00cen localitatea P\u0103u\u015fa\u2013 a\u015fezat\u0103 de-a lungul v\u0103ii Agrij, casele sunt a\u015fezate pe maluri, pe un teren \u00een pant\u0103 u\u015foar\u0103, la baza versantului. La cap\u0103tul gr\u0103dinilor panta cre\u015fte \u015fi apar acelea\u015fi fenomene de curgere lent\u0103 (teren cu suprafa\u0163a \u00een valuri, copaci \u00eenclina\u0163i, etc.), care \u00een urma unor interven\u0163ii neadecvate, sau \u00een urma suprasatur\u0103rii cu ap\u0103, pot degenera \u00een alunec\u0103ri.
\n\u00cen cazul amplas\u0103rii de case noi, in aceste locuri, pentru a preveni declan\u015farea alunec\u0103rilor, sunt necesare luarea unor m\u0103suri speciale, at\u00e2t \u00een ce prive\u015fte amenajarea suprafe\u0163ei terenului (nivelarea, ziduri de sprijin, amenajarea de \u015fan\u0163uri de gard\u0103 pentru scurgerea apelor de suprafa\u0163\u0103), c\u00e2t \u015fi constructive (funda\u0163ii cu centuri armate sus-jos, subsol monolit casetat, realizarea unor st\u00e2lpi\u015fori, plan\u015fee monolite).
\nFenomen tipic \u00een localitate este eroziunea accentuat\u0103, care se manifest\u0103 \u00een primul r\u00e2nd \u00een urma precipita\u0163iilor abundente (vezi foto nr. 6).
\n\u00cen localitatea Poarta S\u0103lajului a\u015fezat\u0103 de-a lungul v\u0103ii R\u0103stol\u0163, casele sunt a\u015fezate pe malul drept pe un teren \u00een pant\u0103 u\u015foar\u0103, la baza versantului. La cap\u0103tul gr\u0103dinilor apar acelea\u015fi fenomene de curgere lent\u0103 (teren cu suprafa\u0163a \u00een valuri, copaci \u00eenclina\u0163i, etc.), care \u00een urma unor interven\u0163ii neadecvate, sau \u00een urma suprasatur\u0103rii cu ap\u0103, pot degenera \u00een alunec\u0103ri (vezi foto nr. 7 \u015fi nr. 8).
\n\u00cen locurile amintite, pentru a preveni declan\u015farea mi\u015fc\u0103rilor, sunt necesare luarea unor m\u0103suri speciale, at\u00e2t \u00een ce prive\u015fte amenajarea suprafe\u0163ei terenului (nivelarea, ziduri de sprijin, amenajarea de \u015fan\u0163uri de gard\u0103 pentru scurgerea apelor de suprafa\u0163\u0103), c\u00e2t \u015fi constructive (funda\u0163ii cu centuri armate sus-jos, subsol monolit casetat, realizarea unor st\u00e2lpi\u015fori, plan\u015fee monolite).
\n\u00cen localitatea Romita nu se observ\u0103 fenomene de instabilitate recente sau vechi, stabilizate, dar \u00een zona de versant (de pe malul st\u00e2ng, cel vestic al Agrijului)
\nla cap\u0103tul gr\u0103dinilor panta cre\u015fte vertiginos (vezi foto nr. 9) \u015fi apar acelea\u015fi fenomene de curgere lent\u0103 (teren cu suprafa\u0163a \u00een valuri, copaci \u00eenclina\u0163i, etc.), care \u00een urma unor interven\u0163ii neadecvate, sau \u00een urma suprasatur\u0103rii cu ap\u0103, pot degenera \u00een alunec\u0103ri.
\nUn loc cu alunecare activ\u0103 este la intrarea dinspre Chichi\u015fa, imediat \u00eenainte de cimitir (vezi foto nr. 10).
\n\u00cen locurile amintite, \u00een cazul amplas\u0103rii de case noi, pentru a preveni declan\u015farea mi\u015fc\u0103rilor, sunt necesare luarea unor m\u0103suri speciale, at\u00e2t \u00een ce prive\u015fte amenajarea suprafe\u0163ei terenului (nivelarea, amenajarea de \u015fan\u0163uri de gard\u0103 pentru scurgerea apelor de suprafa\u0163\u0103), c\u00e2t \u015fi constructive (funda\u0163ii cu centuri armate sus-jos, subsol monolit casetat, realizarea unor st\u00e2lpi\u015fori, plan\u015fee monolite).<\/p>\n

Aspecte critice privind construibilitatea, condi\u0163ion\u0103ri \u015fi disfunc\u0163ii<\/strong><\/p>\n

Criteriile dup\u0103 care s-au \u00eemp\u0103r\u0163it disfunc\u0163iile sunt: geomorfologice, geotehnice \u015fi hidrogeologice.
\n– Din punct de vedere geomorfologic panta mare favorizeaz\u0103 alunec\u0103rile de teren, iar forma\u0163iunile deluviale au nivel freatic foarte variat sau sunt lipsite de ap\u0103 subteran\u0103.
\n– Din punct de vedere geotehnic argilele \u015fi lentilele de m\u00e2l \u015fi stratele nisipoase \u2013 pr\u0103foase slab consolidate pot genera tas\u0103ri absolute \u015fi diferen\u0163iale foarte mari, iar caracterul contractil ale argilelor \u015fi grosimea mare a stratului de umpluturi \u00een unele locuri impun m\u0103suri destul de costisitoare.
\nAlunec\u0103rile de teren \u015fi curgerile lente se datoreaz\u0103 unui complex de cauze. Un motiv antropic de alunec\u0103ri de teren este executarea unor umpluturi (ramblee) f\u0103r\u0103 sus\u0163inere suficient\u0103 \u015fi neexecutarea unor \u015fan\u0163uri de gard\u0103, permi\u0163\u00e2nd infiltrarea apelor \u00een p\u0103m\u00e2nt, sau executarea unor excava\u0163ii (s\u0103p\u0103turi) cu taluz \u015fi front nepermis de mari.
\n– Din punct de vedere hidrogeologic disfunc\u0163iile sunt create de ridicarea nivelului hidrostatic din motive naturale sau antropice. Agresivitatea apelor freatice constituie de asemenea un motiv de disfunc\u0163ii.
\nCondi\u0163ion\u0103ri
\nAspectele ar\u0103tate condi\u0163ioneaz\u0103 recomand\u0103rile din zonarea geotehnic\u0103 \u015fi anume: fundarea, POT, CUT, tip de trafic \u015fi oblig\u0103 la studii geotehnice, expertize \u015fi studii de stabilitate locale sau generale.<\/p>\n

Propuneri de zonificare din punct de vedere al construibilit\u0103\u0163ii<\/strong><\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een Legea nr. 575\/22.10.2001. privind : \u201ePlanul de amenajare a teritoriului na\u0163ional \u2013 Sec\u0163iunea 5: Zonele de risc natural\u201d comuna Rom\u00e2na\u015fi apare nominalizat\u0103 printre unit\u0103\u0163ile administrativ-teritoriale afectate de inunda\u0163ii, anexa 5, nr. crt. 1103 (pe cursuri de ape \u015fi pe toren\u0163i) \u015fi poten\u0163ial ridicat de alunec\u0103ri de teren, anexa 7 nr. crt. 826 (primar\u0103 \u015fi reactivat\u0103), nu poate lipsi zonificarea teritoriului, fiind necesare anumite m\u0103suri pentru prevenirea lor. Aceste nominaliz\u0103ri se completeaz\u0103 \u015fi se actualizeaz\u0103 cu zone declarate \u00een conformitate cu prevederile legii.
\nZonificarea din prezenta lucrare s-a f\u0103cut \u00een func\u0163ie de necesitatea lu\u0103rii de m\u0103suri \u015fi amenaj\u0103ri geotehnice, constructive sau hidrogeologice, impuse de situa\u0163ia existent\u0103 \u015fi utilizarea viitoare a zonei.
\nd.1. Zone f\u0103r\u0103 riscuri
\n\u00cen cadrul acestei zone se incadreaz\u0103 mare parte din lunca P\u00e2r\u00e2ului Agrij (localit\u0103\u0163ile: Rom\u00e2na\u015fi, P\u0103u\u015fa, Chichi\u015fa \u015fi Romita), P\u00e2r\u00e2ul R\u0103stol\u0163 (localitatea Poarta S\u0103lajului) \u015fi P\u00e2r\u00e2ul Cium\u0103rna (localitatea Cium\u0103rna) \u015fi par\u0163ial versan\u0163ii limitrofi, cu pant\u0103 redus\u0103.
\nAceast\u0103 zon\u0103, conform normativului NP 074\/2007, se incadreaz\u0103 \u00een general \u00een categoria geotehnic\u0103 1, cu risc geotehnic redus.
\nCondi\u0163iile de fundare recomandate \u00een aceast\u0103 zon\u0103 sunt urm\u0103toarele:
\n– ad\u00e2ncimea de fundare este variabil\u0103 \u00een func\u0163ie de grosimea stratului de sol vegetal \u015fi umplutur\u0103 \u015fi de caracterul contractil al stratului de fundare \u015fi anume:
\nDmin = -1,00 \u2013 2,00m fa\u0163\u0103 de cota terenului natural.
\n– Evaluarea presiunii conven\u0163ionale de baz\u0103 \u015fi a capacit\u0103\u0163ii portante ( \u00een cazul fund\u0103rii directe ) pe acest strat, pentru predimensionarea funda\u0163iilor av\u00e2nd l\u0103\u0163imea t\u0103lpii B = 1,00 m \u015fi ad\u00e2ncimea de fundare fa\u0163\u0103 de nivelul terenului sistematizat Df = 2,00 m, conform STAS 3300\/2-85, Anexa B, tabelul 15 \u015fi NP 074-2007 este:
\npconv = 180 \u2013 300 kPa
\nSe vor respecta prevederile normativului NP 112 \u2013 04 \u201eNormativ privind proiectarea \u015fi executarea lucr\u0103rilor de funda\u0163ii la construc\u0163ii\u201d
\nCaracteristica principal\u0103 a terenului de fundare din localit\u0103\u0163ile comunei Rom\u00e2na\u015fi este contracilitatea mare. Se vor respecta prevederile din \u201eCod de proiectare \u015fi execu\u0163ie pentru construc\u0163ii fundate pe p\u0103m\u00e2nturi cu umfl\u0103ri \u015fi contrac\u0163ii mari (PUCM) indicativ NE 0001- 96 \u201e care \u00eenlocuie\u015fte P 70 \u2013 79.
\n\u00cen aceast\u0103 zon\u0103 nu exist\u0103 limitare \u00een ceea ce prive\u015fte regimul de \u00een\u0103l\u0163ime, sau de trafic.
\nPentru aceast\u0103 zon\u0103 se impune executarea de studii geotehnice pentru toate construc\u0163iile importante \u015fi pentru amplasamentele limitrofe cu zonele descrise la punctele d.2., d.3. \u015fi d.4.
\n\u00cen perioadele cu precipita\u0163ii foarte bogate \u00een aceste zone sunt posibile \u015fi inunda\u0163ii pe cursuri de ap\u0103 \u015fi pe toren\u0163i, conform Legii 575\/22.10.2001, privind Planul de amenajare a teritoriului na\u0163ional, anexa 5.
\nTot \u00een urma precipita\u0163iilor puternice p\u00eeraiele mici de pe versan\u0163i aduc pe drumuri \u015fi str\u0103zi cantit\u0103\u0163i \u00eensemnate de aluviuni, \u00eengreun\u00e2nd, sau chiar bloc\u00e2nd circula\u0163ia (vezi foto nr. 5).
\n. Zone cu riscuri de tasare diferen\u0163ial\u0103
\nAsemenea probleme sunt pu\u0163in caracteristice \u00een zona de lunc\u0103. Ca exemplu se pot enumera unele puncte din localitatea Rom\u00e2na\u015fi: \u00een zona sta\u0163iei de benzin\u0103 \u015fi a magazinului fostei cooperative, dar perimetrul este pu\u0163in cercetat prin foraje geotehnice.
\n\u00cen lunca p\u00e2r\u00e2urilor sunt zone, unde se g\u0103sesc strate nisipoase, pr\u0103foase cu grad de \u00eendesare mic \u015fi cu lentile de m\u00e2l. Grosimea acestor strate este mic\u0103, precum \u015fi ad\u00e2ncimea la care apar acestea este mic\u0103, \u00een general pot fi dep\u0103\u015fite cu ad\u00e2ncimi de fundare relativ mici (1,50 \u2013 2,50 m).
\nCaracteristic acestor zone este \u015fi nivelul destul de ridicat al apelor freatice precum \u015fi agresivitatea acestora.
\nPentru a preveni riscurile, pentru construc\u0163iile din aceast\u0103 zon\u0103, se recomand\u0103 studii aprofundate \u00eenaintea \u00eenceperii proiect\u0103rii. Nu se impun restric\u0163ii \u00een ceea ce prive\u015fte regimul de \u00een\u0103l\u0163ime al viitoarelor construc\u0163ii.
\nAceast\u0103 zon\u0103, conform normativului NP 074\/2006, se incadreaz\u0103 \u00een general \u00een categoria geotehnic\u0103 2, cu risc geotehnic moderat, sau categoria 3, cu risc geotehnic major.
\nCondi\u0163iile de fundare recomandate sunt urm\u0103toarele:
\nAd\u00e2ncimea de fundare poate varia \u00een func\u0163ie de metoda de fundare aleas\u0103 \u015fi \u00een func\u0163ie de grosimea stratului de umplutur\u0103.
\n\u00cen cazul fund\u0103rii pe radier general sau pe teren \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it (pe pat de balast cilindrat sau piatr\u0103 spart\u0103 compactat\u0103 cu maiul greu):
\nDmin = 1,00 – 1,20 m
\nfa\u0163\u0103 de cota terenului amenajat. \u00cen cazul fund\u0103rii pe teren \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it, grosimea minim\u0103 a patului de balast sau piatr\u0103 spart\u0103 va fi de 1,00 \u2013 1,50 m.
\nEvaluarea presiunii conven\u0163ionale de baz\u0103 \u015fi a capacit\u0103\u0163ii portante ( \u00een cazul fund\u0103rii directe ) pe acest strat, pentru predimensionarea funda\u0163iilor av\u00e2nd l\u0103\u0163imea t\u0103lpii B = 1,00 m \u015fi ad\u00e2ncimea de fundare fa\u0163\u0103 de nivelul terenului sistematizat Df = 2,00 m, conform STAS 3300\/2-85, Anexa B, tabelul 15 \u015fi NP 074-2007 este:
\npconv =200 kPa
\nPentru definitivarea capacit\u0103\u0163ii portante a terenului \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it se vor efectua \u00eencerc\u0103ri de prob\u0103 pe plac\u0103 executate conform STAS 8942\/3 \u2013 89 \u201eDeterminarea modulului de deformare liniar\u0103 prin \u00eencerc\u0103ri pe teren cu plac\u0103\u201d.
\nSe vor respecta prevederile normativelor: C 251 \u2013 94 \u201eInstruc\u0163iuni tehnice pentru proiectarea, executarea \u015fi recep\u0163ionarea lucr\u0103rilor de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a terenurilor slabe de fundare prin metoda \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii cu materiale locale de aport, pe cale mecanic\u0103\u201d \u015fi C 29 \u2013 95 \u201eNormativ privind \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (Caietele I \u2013 VI).
\nPentru construc\u0163iile foarte importante (\u015fi cele industriale) se recomand\u0103 fundarea de ad\u00e2ncime, pe pilo\u0163i, \u00een stratul de baz\u0103 sau de pietri\u015f cu grad de \u00eendesare mare. \u00cen acest caz se vor respecta prescrip\u0163iile STAS 2561\/3 \u201390 \u201dTeren de fundare. Funda\u0163ii pe pilo\u0163i. Prescrip\u0163ii generale de proiectare\u201d, STAS 2561\/2 \u2013 81 \u201dTeren de fundare. Funda\u0163ii pe pilo\u0163i. \u00cencercarea \u00een teren a pilo\u0163ilor de prob\u0103\u201d, STAS 2561\/1 \u201383 \u201dTeren de fundare. Pilo\u0163i. Clasificare \u015fi terminologie\u201d \u015fi a normativului C 160 \u2013 75 \u201eNormativ privind alc\u0103tuirea \u015fi executarea pilo\u0163ilor pentru funda\u0163ii\u201d.
\nDatorit\u0103 nivelului ridicat al apei subterane, \u00een cazul subsolurilor, \u00een aceast\u0103 zon\u0103 se vor lua m\u0103suri speciale de
\nepuizare a apelor subterane
\nhidroizola\u0163ii.
\n\u00cen perioadele cu precipita\u0163ii foarte bogate \u00een aceste zone sunt posibile \u015fi inunda\u0163ii.
\nDatorit\u0103 nivelului ridicat al apei subterane, \u00een aceast\u0103 zon\u0103 nu se indic\u0103 subsoluri, dar \u00een cazul execut\u0103rii, se vor lua m\u0103suri speciale de hidroizola\u0163ii.
\n\u00cen anul 1970 \u015fi mai t\u00e2rziu, \u00een perioadele cu inunda\u0163ii \u00een jude\u0163ul S\u0103laj, pe teritoriul comunei Rom\u00e2na\u015fi nu au fost afectate zonele construite, doar unele terenuri agricole din zona de lunc\u0103<\/p>\n

\u00a0Zone cu riscuri de alunecare<\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 zon\u0103 cuprinde versan\u0163ii cu pant\u0103 peste 9 – 120, care prezint\u0103 alunec\u0103ri vechi, stabilizate, fenomene de curgere lent\u0103, plastic\u0103, cu coeficient de stabilitate mic, pericolul de alunecare fiind iminent \u00een cazul execut\u0103rii unor lucr\u0103ri sau interven\u0163ii neadecvate (excava\u0163ii sau taluz\u0103ri mai \u00eenalte de 1,50 m, front de s\u0103p\u0103turi mai lung de 10 \u2013 15 m, supra\u00eenc\u0103rcarea taluzelor, etc.).
\nZone cu riscuri de alunecare apar pe toat\u0103 suprafa\u0163a versan\u0163ilor localit\u0103\u0163ii Cium\u0103rna, aproape toat\u0103 suprafa\u0163a versan\u0163ilor localit\u0103\u0163ilor Rom\u00e2na\u015fi, Chichi\u015fa (foto nr. 3 \u015fi 4), P\u0103u\u015fa (foto nr. 6), Poarta S\u0103lajului (foto nr. 7 \u015fi 8) \u015fi Romita (foto nr. 9) (zonele de versant ha\u015furate pe plan\u015fe). De obicei localnicii, \u00een trecut, au evitat amplasarea construc\u0163iilor pe terenuri \u00een pant\u0103 foarte mare. Pe versan\u0163i apare deluviu argilos provenit din alterarea \u00een loc a argilei marnoase de baz\u0103, \u00een zonele cu pant\u0103 mare, apare un relief v\u0103lurit, \u00een trepte. Prezen\u0163a oglinzilor de fric\u0163iune \u00een masa de deluviu argilos \u2013 pr\u0103fos denot\u0103 tensiuni, care se descarc\u0103 \u00een prezent prin mi\u015fc\u0103ri de curgere lent\u0103. Aceste suprafe\u0163e sunt ocupate de obicei de livezi. Str\u0103zile de pe versan\u0163i sunt par\u0163ial pietruite, dar lipsite de obicei de \u015fan\u0163uri de scurgere \u015fi subtraversare a apelor pluviale, astfel este favorizat\u0103 infiltrarea.
\nDin aceast\u0103 cauz\u0103 construc\u0163iile, amplasate \u00een aceast\u0103 zon\u0103, cu structur\u0103 slab\u0103 (funda\u0163ii din zid\u0103rie de piatr\u0103, beton simplu, f\u0103r\u0103 centuri \u00een funda\u0163ie \u015fi \u00een suprastructur\u0103) au suferit degrad\u0103ri. Pentru remedierea degrad\u0103rilor au fost luate m\u0103suri improvizate, f\u0103r\u0103 o expertiz\u0103 sau proiect prealabil \u015fi mai ales \u00een func\u0163ie de puterea material\u0103 a proprietarului.
\nConstruc\u0163iile executate pe baza proiectelor, cu funda\u0163ii \u015fi structur\u0103 adecvate, la care s-au luat \u00een considerare caracteristicile geotehnice ale terenului, nu prezint\u0103 semne de degradare.
\nM\u0102SURI \u015eI RECOMAND\u0102RI<\/p>\n

Aceast\u0103 zon\u0103, conform normativului NP 074\/2006, se incadreaz\u0103 \u00een categoria geotehnic\u0103 3, cu risc geotehnic major.
\n– ad\u00e2ncimea de fundare este variabil\u0103 \u00een func\u0163ie de grosimea stratului de sol vegetal \u015fi umplutur\u0103 \u015fi de caracterul contractil al stratului de fundare \u015fi anume:
\nDmin = -1,50 \u2013 2,00m fa\u0163\u0103 de cota terenului natural.
\n– Evaluarea presiunii conven\u0163ionale de baz\u0103 \u015fi a capacit\u0103\u0163ii portante ( \u00een cazul fund\u0103rii directe ) pe acest strat, pentru predimensionarea funda\u0163iilor av\u00e2nd l\u0103\u0163imea t\u0103lpii B = 1,00 m \u015fi ad\u00e2ncimea de fundare fa\u0163\u0103 de nivelul terenului sistematizat Df = 2,00 m, conform STAS 3300\/2-85, Anexa B, tabelul 15 \u015fi NP 074-2007 este:
\npconv = 200 \u2013 300 kPa
\nCaracteristica principal\u0103 a terenului de fundare de pe teritoriul comunei Rom\u00e2na\u015fi este contracilitatea foarte mare. Se vor respecta prevederile din \u201eCod de proiectare \u015fi execu\u0163ie pentru construc\u0163ii fundate pe p\u0103m\u00e2nturi cu umfl\u0103ri \u015fi contrac\u0163ii mari (PUCM) indicativ NE 0001- 96 \u201e.
\n\u00cen aceste zone, pentru a preveni declan\u015farea alunec\u0103rilor, sunt necesare luarea unor m\u0103suri speciale, at\u00e2t \u00een ce prive\u015fte amenajarea suprafe\u0163ei terenului (nivelarea, ziduri de sprijin, amenajarea de \u015fan\u0163uri de gard\u0103 pentru scurgerea apelor de suprafa\u0163\u0103), c\u00e2t \u015fi constructive (funda\u0163ii cu centuri armate sus-jos, subsol monolit casetat, realizarea unor st\u00e2lpi\u015fori, plan\u015fee monolite), drenarea apei subterane \u015fi de infiltra\u0163ie.
\nFiecare amplasament din aceast\u0103 zon\u0103 trebuie studiat \u00een parte, nu se vor elibera certificate de ubanism f\u0103r\u0103 studii de risc natural, \u015fi numai pe baza studiilor geotehnice \u015fi topografice, care vor indica m\u0103surile de consolidare generale \u015fi locale (sistematizarea pe vertical\u0103, ordinea de execu\u0163ie, m\u0103suri de protejare a vecin\u0103t\u0103\u0163ilor, drenarea apelor subterane, sus\u0163ineri \u00een for\u0163\u0103, \u00een\u0103l\u0163imea maxim\u0103 a taluzelor libere, m\u0103surile constructive \u015fi de amplasare, plant\u0103ri de protec\u0163ie, etc.), pentru fiecare construc\u0163ie \u00een parte, \u00een func\u0163ie de natura \u015fi gradul de instabilitate.
\nSe impune, de asemenea, oprirea infiltra\u0163iilor naturale \u015fi antropice, prin realizare sistemului de canalizare .
\nLoturile construite vor fi dotate cu locuin\u0163e de p\u00e2n\u0103 la P+2 etaje.
\nSe va interzice \u00een zon\u0103 traficul greu.
\nProprietarii de case din zon\u0103 vor fi informa\u0163i de c\u0103tre serviciul de urbanism \u015fi amenajare a teritoriului din cadrul Prim\u0103riei, asupra modului de utilizare a terenului (de peferin\u0163\u0103 livezi sau vii, se vor evita culturile irigate), despre obligativitatea \u00eentre\u0163inerii \u015fan\u0163urilor, a re\u0163elei edilitare din gospod\u0103riile lor (dac\u0103 exist\u0103). De aemenea nu se vor autoriza efectuarea unor s\u0103p\u0103turi sau umpluturi, f\u0103r\u0103 un studiu prealabil.
\nZone cu alunec\u0103ri active
\nAsemenea fenomene se g\u0103sesc \u00een perimetrul construibil, \u00een dou\u0103 locuri pe teritoriul comunei.
\nPrimul se g\u0103se\u015fte \u00een partea sud-estic\u0103 a localit\u0103\u0163ii Rom\u00e2na\u015fi la ie\u015fire din localitate, spre P\u0103u\u015fa, pe DJ 108A (foto nr.1 \u015fi 2). Aici exist\u0103 o alunecare masiv\u0103, care afecteaz\u0103 versantul drumului \u015fi se datoreaz\u0103 taluzului nesprijinit \u015fi prezen\u0163ei apei subterane. Perimetrul alunec\u0103rii, cu timpul, se poate extinde \u015fi poate afecta construc\u0163iile limitrofe.
\nPentru solu\u0163ionarea fenomenului sunt necesare lucr\u0103ri definitive de sus\u0163inere de mal cu zid de sprijin, bazate pe studii \u015fi proiecte speciale.
\nAl doilea perimetru cu alunec\u0103ri active este pe versantul de la intrarea \u00een localitatea Romita dinspre Chichi\u015fa, \u00eenainte de cimitir (foto nr. 10), datorit\u0103 pantei mari \u015fi a infiltra\u0163iilor de ap\u0103. Nu au fost luate m\u0103suri de remediere \u015fi oprire.
\nPentru solu\u0163ionarea fenomenului sunt necesare studii \u015fi proiecte speciale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Repere Geografice Depresiunea Agrijului \u00een care se \u00eencadrez\u0103 \u015fi teritoriul comunei Rom\u00e2na\u015fi, prin pozi\u0163ia sa \u00eentre culmea Mese\u015fului \u015fi cutele anticlinale ale acestuia a fost \u00eencadrat\u0103 geografic \u00een categoria \u201cdepresiunilor de contact\u201d. Ea se situeaz\u0103 \u00eentre Mun\u0163ii Apuseni \u015fi Carpa\u0163ii Orientali, repectiv Platforma Some\u015fan\u0103. Cea mai mare intindere a Podi\u015fului Some\u015fan, fragmentat tectonic, este constituit […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":28,"menu_order":2,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"class_list":["post-92","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/92","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=92"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/92\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":277,"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/92\/revisions\/277"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/28"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=92"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}