{"id":24,"date":"2012-10-12T16:14:59","date_gmt":"2012-10-12T13:14:59","guid":{"rendered":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/?page_id=24"},"modified":"2013-04-05T12:14:14","modified_gmt":"2013-04-05T09:14:14","slug":"poarta-salajului","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/?page_id=24","title":{"rendered":"Poarta Salajului"},"content":{"rendered":"

Poarta S\u0103lajului<\/b>, mai demult Va\u0219cap\u0103u<\/i> (\u00een maghiar\u0103<\/a> Vaskapu<\/i>, \u00een traducere \u201ePoarta de Fier\u201d), este o localitate \u00een jude\u021bul S\u0103laj<\/a>, Transilvania<\/a>, Rom\u00e2nia<\/a>.<\/p>\n

Geografie<\/p>\n

\u00a0A\u0219ezare<\/h3>\n

Cu o suprafa\u021b\u0103 de 814,34 hectare, localitatea Poarta S\u0103lajului este a\u0219ezat\u0103 \u00een partea de sud a jude\u021bului S\u0103laj \u0219i face parte din comuna Rom\u00e2na\u0219i, care include \u00een teritoriul s\u0103u administrativ \u0219ase localit\u0103\u021bi: Rom\u00e2na\u0219i, Poarta S\u0103lajului, Cium\u0103rna, P\u0103u\u0219a, Romi\u021ba si Chichi\u0219a.<\/p>\n

Satul Poarta S\u0103lajului este a\u0219ezat de-a lungul drumului na\u021bional DN1F<\/a> cuprins \u00een culoarul european E81<\/a>, \u00eentre Cluj<\/a> \u0219i Zal\u0103u<\/a> la o dep\u0103rtare de 22 km de Zal\u0103u, re\u0219edin\u021ba de jude\u021b, \u0219i 63 km de Cluj.<\/p>\n

Vecini<\/h4>\n

\u00cen partea de nord, satul se \u00eenvecineaz\u0103 cu satul Rom\u00e2na\u0219i<\/a>, la est cu Hida<\/a>, la vest cu P\u0103u\u0219a<\/a>, iar la sud cu satul S\u00e2nmihaiu Alma\u0219ului<\/a>. Satele S\u0103nmihaiul Alma\u0219ului \u0219i Hida sunt delimitate de satul Poarta S\u0103lajului \u0219i de hotarul \u00eemp\u0103durit format de p\u0103durile Gorgana \u0219i Jern\u0103u. \u00cen partea de nord este delimitat de dealul Buda \u0219i lunca format\u0103 de valea Agrijului<\/a> cu \u0219esurile Va\u0219cap\u0103u, Lab \u0219i Rona.<\/p>\n

Relief<\/h3>\n

Teritoriul localit\u0103\u021bii este plasat la extremitatea de vest a Depresiunii Alma\u0219-Agrij<\/a>, depresiune m\u0103rginit\u0103 la nord de Mun\u021bii Mese\u0219<\/a>. Din punct de vedere geo-morfologic predomin\u0103 dealurile<\/a> care sunt fragmentate de v\u0103i<\/a> ad\u00e2nci, aici \u00eent\u00e2lnindu-se urm\u0103toarele unit\u0103\u021bi de relief: dealuri, terase, lunci. Dealurile predomin\u0103 ca suprafa\u021b\u0103 av\u00e2nd o altitudine de 325 m, cu un aspect semicircular orientat pe direc\u021bia N-E, S-V. Luncile \u0219i terasele cuprinse \u00een acest culoar cu o deschiz\u0103tur\u0103 maxim\u0103 de 500-1000 m \u00een zona cuprins\u0103 \u00eentre Poarta S\u0103lajului-Rom\u00e2na\u0219i-P\u0103u\u0219a reprezint\u0103 cele mai bune terenuri agricole.<\/p>\n

Hidrografie<\/h3>\n

Teritoriul apar\u021bine din punct de vedere hidrografic bazinului Some\u0219ului<\/a>, colector principal fiind r\u00e2ul Agrij<\/a> care are un curs sinuos \u0219i o vale par\u021bial neregulat\u0103, din care cauz\u0103 \u00een mai multe r\u00e2nduri au fost inundate mari suprafe\u021be agricole.<\/p>\n

Pe raza satului Poarta S\u0103lajului, Agrijul are ca afluent Valea Rastol\u021bului (Pustii), care trece prin partea vestic\u0103 a satului. R\u0103stol\u021bul<\/a> are un debit sc\u0103zut \u00een timpul verii \u0219i al iernii \u00een timp ce prim\u0103vara \u0219i toamna are un debit destul de mare \u0219i uneori produce inunda\u021bii \u00een zona f\u00e2ne\u021belor.<\/p>\n

Clim\u0103<\/h3>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere a\u0219ezarea geografic\u0103, apele \u0219i relieful, clima satului Poarta S\u0103lajului este specific\u0103 zonelor de deal. Temperaturile cele mai ridicate se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een luna iulie ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la 38\u00a0\u00b0C, temperatura minim\u0103 absolut\u0103, \u221232\u00a0\u00b0C, \u00eenregistr\u00e2ndu-se la 25 ianuarie 1954.<\/p>\n

\u00cen bazinul V\u0103ii Agrijului prima zi de \u00eenghe\u021b are loc \u00een jurul datei de 20 octombrie, iar ultima zi de \u00eenghe\u021b \u00een jurul datei de 10 aprilie. Data medie a primei z\u0103pezii este 10 noiembrie iar a ultimei zile cu z\u0103pad\u0103 1 aprilie; \u00eens\u0103, \u00een ultimii ani[C\u00e2nd?<\/a><\/i>]<\/sup>, datorit\u0103 schimb\u0103rilor de clim\u0103 care se manifest\u0103, z\u0103pezile \u00eencep sa fie tot mai rare.<\/p>\n

Un factor hot\u0103r\u00e2tor prim\u0103vara \u00eel are curentul rece care vine dinspre muntele Vl\u0103deasa<\/a>; \u00een fiecare an produce pagube agriculturii dar mai ales pomiculturii.<\/p>\n

Istorie<\/h2>\n

Satul Poarta S\u0103lajului fiind a\u0219ezat \u00een imediata apropiere a drumului care face leg\u0103tura dintre Zal\u0103u \u0219i Cluj, iar \u00een vechime faimosul drum al lui Traian<\/a> care pornea de la Napoca<\/a> spre Porolissum<\/a>, astfel c\u0103 din punct de vedere istoric prezint\u0103 un trecut cel pu\u021bin legendar.<\/p>\n

Din monografia \u00een limba maghiar\u0103 a jude\u021bului S\u0103laj scris\u0103 de Petri M\u00f3r<\/a> reiese c\u0103 prima datare oficial\u0103 apare \u00een 1525<\/a> sub denumirea de Waskapw<\/i> cea ce \u00een traducere \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00eenseamn\u0103 Poarta de Fier<\/i>.<\/p>\n

\u00cen vremurile trecute legenda sus\u021bine c\u0103 la locul numit “R\u00e2tul Brebilor” existau por\u021bi de fier , care dup\u0103 1 decembrie 1918<\/a> au fost distruse \u0219i aruncate intr-un lac din apropiere numit “D\u00e2lboaca”.<\/p>\n

Satul Poarta S\u0103lajului din punct de vedere administrativ a apar\u021binut comitatului D\u0103b\u00e2ca<\/i> .<\/p>\n

\u00cenainte de 1525<\/a> satul a apar\u021binut familiei Dobocai fiind primit de la Matei Corvin<\/a>. \u00cen 1527<\/a> apar\u021binea lui Dobocai Ferencz, pentru ca \u00een 1558<\/a> regina Izabella s\u0103 doneze mo\u0219ia de la Poarta de Fier familiei Banfi Pall. \u00cen 1602<\/a> Poarta de Fier apar\u021bine lui Gheorghe Ba\u0219ta iar in 26.09.1672<\/a> mo\u0219ia de la Poarta de Fier trece in posesia lui Szentivamyr Samuel.<\/p>\n

\u00cen lucr\u0103rile monografice de la \u00eenceputul secolului al XX-lea<\/a> se mentioneaza: Va\u0219cap\u0103u este un sat mic a\u0219ezat \u00eenspre marginea de r\u0103s\u0103rit a comitatului S\u0103laj<\/i> \u0219i din vremurile cele mai vechi a fost locuit numai de rom\u00e2ni. Poporul poveste\u0219te c\u0103 pe locul acesta a fost a\u0219ezat mai demult satul Cium\u0103rna<\/a>.<\/p>\n

\u00cen afar\u0103 de \u0219tirile scrise este cunoscut faptul c\u0103 la o distan\u021b\u0103 de 15 m. de \u0219oseaua na\u021bional\u0103 DN1F<\/a> trecea drumul lui Traian<\/a>. \u00cen Tabula pentigerian\u0103<\/i> se vede clar cum acest drum venea de la Napoca \u0219i mergea prin Largiana (Rom\u00e2na\u0219i) spre Porolissum. Urme din acest drum, care \u00een totalitate e acoperit, se scot la iveal\u0103 (blocuri mari de piatr\u0103) cu prilejul s\u0103p\u0103turilor.<\/p>\n

\u00cen hotarul satului se afl\u0103 un deal ple\u0219 care domin\u0103 zona, numit Tabara unde pe vremuri imemorabile sus\u021bine legenda c\u0103 a poposit \u00eemparatul Traian. Din discu\u021biile purtate cu istoricul Gra\u021bian Marcus<\/a> reiese ca a poposit \u00een august 1601<\/a> \u0219i Mihai Viteazul<\/a> o noapte, \u00een drumul s\u0103u spre Cluj pe acest deal.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i loc \u00een august 1849<\/a> au fost cantonate pentru un scurt timp armatele \u021bariste. Legenda sus\u021bine c\u0103 un ofi\u021ber rus a \u00eengropat o comoar\u0103, lucru care nu a putut fi dovedit de s\u0103p\u0103turile efectuate de-a lungul timpului.<\/p>\n

Locuitorul Buruian Traian sus\u021bine c\u0103 satul de azi a fost \u00eentemeiat de circa 200 de ani(in forma \u00een care este acum), iar locuitorii au venit din locul numit Puste din apropierea V\u0103ii Agrijului, ca urmare a deselor inunda\u021bii provocate de acest r\u00e2u.<\/p>\n

De-a lungul drumului Cluj-Zal\u0103u au fost mai \u00eentai \u0219apte case care erau \u0219i c\u00e2rciumi , \u00een grai local fog\u0103dau\u0103, fapt pentru care satul a fost cunoscut sub numele Fog\u0103dau\u0103 , nume folosit \u0219i ast\u0103zi de c\u0103tre locuitorii din \u00eentraga zon\u0103. De asemenea acest lucru se reflect\u0103 \u0219i \u00een numele c\u00e2torva familii vechi din Poarta S\u0103lajului.<\/p>\n

Se \u0219tiu \u0219i ast\u0103zi numele proprietarilor \u0219i locul unde erau a\u0219ezate, asfel c\u0103 s-a putut identifica \u00een teren locul acestora dupa cum urmeaz\u0103:<\/p>\n