{"id":22,"date":"2012-10-12T16:13:04","date_gmt":"2012-10-12T13:13:04","guid":{"rendered":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/?page_id=22"},"modified":"2013-04-28T16:26:13","modified_gmt":"2013-04-28T13:26:13","slug":"romita","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/?page_id=22","title":{"rendered":"Romita"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Satul Romita<\/strong> este a\u015fezat pe valea Agrijului, pe drumul jude\u0163ean 108A, la grani\u0163a de est a comunei, la 5 km de centrul administrativ. Este o a\u015fezare cu vatr\u0103 bilateral\u0103 motivat\u0103 de existen\u0163a albiei Agrijului \u015fi a \u015foselei de leg\u0103tur\u0103 cu ora\u015ful Jibou. Dac\u0103 la \u00eenceputuri a\u015fezarea era mai aproape\u00a0 de lunca r\u00e2ului, din cauza depunerilor aluvionare talvegul s-a ridicat \u015fi viiturile au inundat n timp gospod\u0103riile producind modificarea arealului a\u015fez\u0103rii.<br \/>\nLa recens\u0103m\u00e2ntul din anul 2002 satul avea 298 de locuitori din care 150 b\u0103rba\u0163i \u015fi148 femei.<br \/>\nAtestarea documentar\u0103 \u00eencepe\u00a0 din anul\u00a0<strong>1408\u00a0<\/strong>cu denumirea\u00a0<strong>Romlot<em>,<\/em><\/strong>\u00a01460\u00a0<strong><em>Romloth<\/em><\/strong>.\/4.(IV,298), 1733\u00a0<strong><em>Romita<\/em><\/strong>(c.K.) 1750\u00a0<strong><em>Romlot<\/em><\/strong>, 1854\u00a0<strong><em>Romlott, Romita<\/em><\/strong>\u00a0(Bul.87), 1900\u00a0<strong><em>Romlo<\/em><\/strong>t, 1930\u00a0<strong><em>Romita.<\/em><\/strong><br \/>\nNumele satului Romita\u00a0 este asociat apelativului maghiar\u00a0 romlott\u00a0 \u2013 \u201calterat \u2013 stricat\u201d, care are \u00een componen\u0163\u0103\u00a0 radicalul<strong><em>\u201crom\u201d<\/em><\/strong>\u00a0 \u2013 ruin\u0103,\u00a0 d\u0103r\u00e2m\u0103tur\u0103, acestea cf. (DMR, 1961)\u00a0 \u201c\u00cen documentele oficiale ale evului mediu satul \u015fi zona castrului apare sub denumirea maghiar\u0103 de\u00a0<strong>Romlott<\/strong>\u00a0\u2013 care \u00een traducere \u00eenseamn\u0103\u00a0 stricat\u0103, (ruinat\u0103, distrus\u0103). Ca o concluzie foarte important\u0103, care merit\u0103 semnalat\u0103 acum, este faptul c\u0103 zidurile \u015fi ruinele erau la vremea respectiv\u0103 (1408),\u00a0 \u201c\u00een picioare\u201d \u015fi se vedeau la suprafa\u0163a terenului, c\u00e2nd ele au intrat \u00een aten\u0163ia oficialit\u0103\u0163ilor vremii, fiind notate sub denumirea de romlott \u2013 \u00een limba maghiar\u0103.<br \/>\nDe la aceast\u0103 denumire a derivat apoi numele de Romita. Rom\u00e2nii, locuitori ai zonei, au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi vechea denumire de origine latin\u0103 \u2013\u00a0\u00a0<strong>\u201cCetate\u201d.<\/strong>\u00a0(Al.V.Matei, Istvan Bajusz 1997:9) \u00a0Autorii au avut, de fapt, \u00een vedere notele lui K.Hodor, care remarca : \u201c<em>\u00eenc\u0103 din timpul lui R\u00e1k\u00f3czi Ferencz al II-lea, poart\u0103 acest nume, care provine de la\u00a0 cetatea pustiit\u0103\u201d.<\/em><br \/>\nNu ar trebui exclus\u0103 varianta care porne\u015fte de la\u00a0<strong><em>Romulus<\/em><\/strong>, fiul lui Marte, de\u00a0 unde hipocoristicul\u00a0\u00a0<strong><em>Romeo,\u00a0 Romi<\/em><\/strong>, (ceea ce in latin\u0103 \u00eenseamn\u0103\u00a0<strong><em>\u201c trec\u0103tor prin Roma\u201d<\/em><\/strong>\u00a0\u2013\u00a0<strong><em>\u201clocuitor al Romei\u201d<\/em><\/strong>\u00a0cu formele diminutivate\u00a0 de \u201c Romic\u0103\u201d \u2013 \u201cRomi\u0163\u0103\u201d a c\u0103rei alternan\u0163e \u201c c\u201d \u2013 \u201c \u0163\u201d \u015fi \u201ct\u201d, sau chiar c \u2013t, nu necesit\u0103 mari explica\u0163ii pentru a ajunge la Romit\u0103 \u2013 Romita. Motiva\u0163ia const\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103 aceste nume sunt foarte frecvente. De aici s-a format \u015fi numele de\u00a0<strong>Romitan<\/strong>\u00a0(n.n.) (V. Chende 2004)<br \/>\nIni\u0163ial Romita apar\u0163inea Comitatului D\u0103b\u00e2ca, la 1524 este amintit\u0103 ca apar\u0163in\u00e2nd Solnocului de Mijloc, ca apoi s\u0103\u00a0 intre cu tot districtul la Comitatul S\u0103lajului. Vechimea a\u015fez\u0103rii de la Romita este aceea a cet\u0103\u0163ii,\u00a0 pentru c\u0103 de aceasta se lega \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a popula\u0163iei locale.<br \/>\nCimitirul \u2013 dup\u0103 cum scrie Hodor \u2013 este situat \u00eentr-un asemenea loc, unde dup\u0103 toate probabilit\u0103\u0163ile alt\u0103dat\u0103 a fost un drum roman. Romanii obi\u015fnuiau s\u0103 ridice monumente mor\u0163ilor l\u0103ng\u0103 drumuri. Asemenea monumente au fost descoperite acolo la \u00eenceputul secolului al XIX-lea.<br \/>\nIn 1545 o parte din Romita, din interese de ap\u0103rare, probabil, apartinea de cetatea Hododului, care se lega de numele lui Kusalyi Jakcsi Mih\u00e1ly<br \/>\nDespre mi\u015fc\u0103ri ale popula\u0163iei din zona Agrijului a locuitorilor Romitei se aminte\u015fte \u00eentr-un document din 1722. De fapt, trecutul ei istoric se leag\u0103 de cel al Chichi\u015fei p\u00e2n\u0103 \u00een jurul anilor 1640.<br \/>\n\u00cenc\u0103 din 1460 este amintit\u0103 aici familia Dobokai Janos, cu toate mo\u015ftenirile \u015fi ipotecile, cu tot cu locuri case \u015fi iobagi, a c\u0103ror soart\u0103 era aceea\u015fi indiferent de numele st\u0103p\u00e2nilor.<br \/>\n<strong>\u00centr-o descriere din anul 1722 se ar\u0103ta\u00a0 c\u0103<\/strong>:\u00a0 hotarul satului era \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103, cea mai mare parte se afla \u00een sud, iar partea mai mic\u0103 \u00een nord. Solul platoului (c\u00e2mpiei) era pe jum\u0103tate negru \u015fi mai fertil; pe dealuri era ro\u015fu \u015fi s\u0103rac. Se ara cu 4 \u015fi 6 boi un p\u0103m\u00e2nt s\u0103rac \u00een \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte. C\u00e2mpia producea de dou\u0103 ori sem\u0103n\u0103tura. F\u00e2nul era mixt (\u015fi de p\u0103dure). P\u00e2r\u00e2ul Agrij se rev\u0103rsa uneori. Moara era pe teritoriu mo\u015fieresc.<br \/>\nPe atunci erau \u00eenregistra\u0163i 7 iobagi, un pribeag (str\u0103in) \u015fi 2 slujitori de curte cu 8 terenuri \u015fi jumatate, 12 boi, 15 vaci, 2 vi\u0163ei \u015fi juninci, 2 cai, 10 oi \u015fi capre, 22 porci, p\u0103m\u00e2nt arabil de 24 de c\u00e2ble, 7 g\u0103le\u0163i \u015fi 2 metreta cultur\u0103 de toamn\u0103, 4 g\u0103le\u0163i \u015fi 2 metreta cultur\u0103 de prim\u0103var\u0103, iar \u00een anul precedent, 1721, produc\u0163ia a fost de 67 de cl\u0103i de gr\u00e2u, 27 de cl\u0103i de ov\u0103z, orz \u015fi alac, 12 cl\u0103i de c\u00e2nep\u0103 \u015fi in, 1 metreta maz\u0103re \u015fi linte\u00a0 \u015fi 18 c\u0103ru\u0163e de f\u00e2n.<br \/>\n<strong>\u00cen anul 1733<\/strong> se consemnau \u00een Romita 32 de familii rom\u00e2ne cu preo\u0163ii lor: Gheorghe \u015fi Mihai. \u00cen 1750\u00a0 existau 231 de suflete greco-catolice, care aveau parte de o biseric\u0103, de un preot, un diacon \u015fi un paracliser. Preotul\u00a0 avea dreptul, la un teren intravilan, la cinci arii de ogor \u015fi trei c\u0103ru\u0163e de f\u00e2n. \u00cen 1760 contele Toldi Adam\u00a0 st\u0103p\u00e2nea cea mai mare parte a satului, iar \u00een 1837 st\u0103p\u00e2neau\u00a0 con\u0163ii Redei, Kun, baronii Wessel\u00e9nyi, Jozsinczki, nobilii M\u00e1t\u00e9, Papp, Ketheli.<br \/>\nLocuitorii ortodoc\u015fi aminti\u0163i la 1837 aveau aici o biseric\u0103 de lemn, unde servea un preot\u00a0 fiind semnalat\u0103 \u015fi prezen\u0163a evreilor, iar num\u0103rul locuitorilor era de 273, al caselor de 35.<br \/>\nApoi (1870)\u00a0 a fost construit\u0103 o \u015fcoal\u0103 de lemn, cu o sal\u0103 de clas\u0103.<br \/>\n<strong>\u00cen 1890\u00a0<\/strong> existau 381 de locuitori, dup\u0103 limb\u0103: 359 rom\u00e2ni, 17 maghiari, 19 evrei, un german, 4 de alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i; dup\u0103 confesie: 337 ortodoc\u015fi, 23 greco-catolici, 1\u00a0 romano-catolic, 1 reformat,\u00a0 19 iudei \u015fi 64 de case.\u00a0 \u201c Evreii fierbeau p\u0103linc\u0103 din prune\u201d.\/4.(IV,298)<br \/>\n<strong>\u00cen 1895<\/strong> num\u0103rul gospod\u0103riilor era de 87, iar suprafa\u0163a terenului era de 1538 hd.cad.\u00a0 din care 624 teren arabil, 516 p\u0103duri, 168 f\u00e2ne\u0163e, 94 p\u0103\u015funi \u015fi 74 teren\u00a0 neproductiv.<br \/>\n<strong>\u00cen 1721<\/strong> impozitul satului a fost de 188 rhf. \u015fi 30 dinari. \u00cen 1722 datoria comun\u0103 a\u00a0\u00a0 satului era de 130 fl.\u00a0 Valoarea estimativ\u0103 a averii comunit\u0103\u0163ii \u00een 1900 era de 5207 K 58 f., iar impozitul direct era de 1409 K. 56 f.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Noua biseric\u0103 ortodox\u0103 din sat a \u00eenceput a fi construit\u0103 \u00een anul 2004, c\u00e2nd\u00a0 s-a pus piatra de temelie de p\u0103rintele protopop Stefan Lucaciu. Biserica se afl\u0103 in stadiu de finisare exterioar\u0103 \u015fi interioar\u0103, respectiv lucr\u0103ri de tencuieli \u015fi pictur\u0103.<br \/>\nSfe\u015ftania noii biserici s-a f\u0103cut \u00een anul 2010, de s\u0103rb\u0103torirea zilei\u00a0 \u201cIntr\u0103rii Domnului \u00een Ierusalim\u201d\u00a0 \u00een prezen\u0163a\u00a0 preotului protopop \u015fi a preo\u0163ilor de pe valea Agrijului.<br \/>\nHramul bisericii este Sf\u00e2ntul Ioan Iacob Hozevitul, cu s\u0103rb\u0103torirea la 5 august, \u00een ajunul \u201cSchimb\u0103rii la Fa\u0163\u0103\u201d (Numele i se trage de la pustiul Hozeva, Izrael. Este unul din cei mai recen\u0163i sfin\u0163i ai BOR.n.n.)\u00a0 \u00cen Romita exist\u0103 \u015fi un frumos monument al eroilor, o cruce br\u00e2ncoveneasc\u0103 de piatr\u0103 alb\u0103 de Vi\u015ftea, \u00eenchinat\u0103 celor 44 de eroi c\u0103zu\u0163i \u00een cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale. Monumentul a\u015fteapt\u0103 de ani buni finalizarea\u00a0 \u015fi apoi sfin\u0163irea lui.<br \/>\nIn sat exist\u0103 un l\u0103ca\u015f de rug\u0103ciune nou apar\u0163in\u00e2nd cultului penticostal, care este frecventat de cca 60 de persoane.<br \/>\n<strong>Toponime<\/strong>: \u015ees, Muncel, Meli\u0163\u0103,\u00a0 Iezerel, Troian, Negu\u0163a, Mierciuga, H\u00e2ru, C\u0103liman,\u00a0 Miaua,\u00a0 Cetera, Poieni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Satul Romita este a\u015fezat pe valea Agrijului, pe drumul jude\u0163ean 108A, la grani\u0163a de est a comunei, la 5 km de centrul administrativ. Este o a\u015fezare cu vatr\u0103 bilateral\u0103 motivat\u0103 de existen\u0163a albiei Agrijului \u015fi a \u015foselei de leg\u0103tur\u0103 cu ora\u015ful Jibou. Dac\u0103 la \u00eenceputuri a\u015fezarea era mai aproape\u00a0 de lunca r\u00e2ului, din cauza depunerilor [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":13,"menu_order":5,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"class_list":["post-22","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/22","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=22"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/22\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":288,"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/22\/revisions\/288"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/13"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=22"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}