{"id":19,"date":"2012-10-12T16:11:02","date_gmt":"2012-10-12T13:11:02","guid":{"rendered":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/?page_id=19"},"modified":"2013-04-28T16:38:58","modified_gmt":"2013-04-28T13:38:58","slug":"chichisa","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/?page_id=19","title":{"rendered":"Chichisa"},"content":{"rendered":"

\u00a0Satul Chichi\u015fa<\/strong> este cea mai apropiat\u0103 localitate de Rom\u00e2na\u015fi. Este situat la\u00a0 nord \u2013 est de centrul comunei pe DJ 108A. In anul 2002 num\u0103ra 253 de persoane, 131 b\u0103rba\u0163i \u015fi 122 femei, iar num\u0103rul gospod\u0103riilor era de 71.<\/p>\n

Satul este atestat documentar dupa unele documente din anul 1408 iar din 1438 cu numele maghiar de\u00a0Nyarla, Also-Nyarlo<\/em><\/strong>, 1461\u00a0Nyarlo,<\/em><\/strong>\u00a01470\u00a0Alsok\u00e9k\u00e9s<\/em><\/strong>, 1760\u00a0Als\u00f3-K\u00e9k\u00e9snyarl\u00f3<\/em><\/strong>\/\/4 (III;657)., 1808\u00a0Tyekisul de dzosz<\/em><\/strong>\u00a0(Lipszky), 1850Als\u00f3 K\u00e9kes Ny\u00e1rl\u00f3 Tyityise<\/em><\/strong>, 1854\u00a0Titi\u015fea\u00a0<\/em><\/strong>(Bul 86), 1913\u00a0Als\u00f3ny\u00e1rl\u00f3, Chichi\u015fa<\/em><\/strong>, 1930 Chichi\u015fa.\/4(107)
\nDac\u0103 acord\u0103m mai mult\u0103 aten\u0163ie toponimelor maghiare, constat\u0103m f\u0103r\u0103 nevoia de a traduce cuvintele, (cas\u0103 de var\u0103, alb\u0103striu etc.) c\u0103 noii veni\u0163i pe aceste meleaguri au dat de dou\u0103 localit\u0103\u0163i, de vreme ce pe una o nume\u015fte \u201cAlso\u201d,\u201d \u2013 de Jos\u201d,- Chichi\u015fa \u015fi \u201cFels\u00f6\u201d.- de Sus, (pe valea St\u00e2nei) adic\u0103 St\u00e2na. Unul dintre cuvintele auzite frecvent de la\u00a0 localnici a fost transcris\u00a0\u00a0K\u00e9k\u00e9s,\u00a0<\/em><\/strong>pe care noi nu aveam nevoie s\u0103-l traducem, pentru c\u0103 nu ne lipsea din vocabular. Dimpotriv\u0103 avem mai multe variante care s\u0103 justifice toponimul: Observ\u0103m c\u0103 \u00een anul 1808 numele satului era transcris \u201cTyekisul de dzosz\u201d<\/em><\/strong>,\u00a0 Tye-tye > che-che > chi \u2013 chi;\u00a0 un tyetye\u00a0 era\u00a0\u00a0\u00a0tetea \u2013 chechia \u2013 t\u0103t\u0103i\u015f\u0103<\/em>\u00a0= cumnat\u0103,\u00a0tetiu\u015f\u0103 = m\u0103tu\u015f\u0103..\u00a0<\/em>Intr-un vechi c\u00e2ntec popular din S\u0103laj g\u0103sim versurile \u201c\u00a0T\u0103t\u0103i\u015fe \u015f \u2013 o cumnat\u0103\u00a0<\/em>\/\u00a0Las\u0103 u\u015fa descuiat\u0103<\/em>.\u201d(Pop) De altfel cuv\u00e2ntul\u00a0t\u0103t\u0103i\u015f\u0103,\u00a0<\/strong>diminutiv cu sens afectuos dat pentru o m\u0103tu\u015f\u0103 sau cumnat\u0103, mai ales \u00een Transilvania, \u00eel g\u0103sim \u015fi cu alte sensuri, in expresia copiilor \u00eenseamn\u0103\u00a0d\u0103dac\u0103<\/em><\/strong>, \u00een alte p\u0103r\u0163i insemn\u0103\u00a0lele, leli\u0163\u0103<\/em><\/strong>\u00a0\u015fi este \u015fi un nume de plant\u0103: topora\u015f, t\u0103m\u00e2i\u0163\u0103, violet\u0103, viorea, zmeoaie.\u00a0Lingvi\u015fti ca Hariton Tiktin \u015fi Pu\u015fcariu l-au considerat ca o crea\u0163ie expresiv\u0103 de la\u00a0tat\u0103, tata, tetea\u00a0\u00a0<\/strong>cu numeroase forme diminutivale.\u00a0<\/em>(DER, DULR)
\nMen\u0163ion\u0103m c\u0103\u00a0 grupurile de consoane \u201cch, gh\u2019\u2019 urmate de ,,i,e\u2019\u2019 se repet\u0103 \u00een foarte multe cuvinte, aceast\u0103 dublare a grupului consonantic creeaz\u0103 de fapt noi diminutive. Multe alte limbi folosesc aceste mijloace\u00a0\u201c ablautspiel\u201d (joc vocalic \u2013apofonie)\u00a0<\/em>\u00a0De exemplu:\u00a0Chichie \u2013 gr. thiki<\/em>\u00a0(cutie) Checheri\u0163\u0103 \u2013\u00a0Chicheri\u0163\u0103,<\/em>\u00a0Chichinea\u0163\u0103<\/em><\/strong>= (cotenea\u0163\u0103, camer\u0103 mic\u0103)Chichi\u0163\u0103<\/em>, \u015fi \u00een expresia modern\u0103;\u00a0\u201c\u2026de chichi<\/em>\u201d Observ\u0103m\u00a0 deci, c\u0103 datorit\u0103 palataliz\u0103rii consoanelor alveolare \u2013 t \u015fi \u2013d-, acest aspect este specific \u015fi graiului s\u0103l\u0103jean, f\u0103cindu-se u\u015for trecerea de la\u00a0 -c (k) la\u00a0 \u2013 t\u201d. \u015ei azi se pronun\u0163\u0103: \u201c\u00a0t\u0384 it\u0384i\u015fe\u201d.\/4(103<\/em><\/strong>)<\/em>
\nAlte toponime cunoscute sunt:\u00a0Chechi\u015f, Chiochi\u015f, Teti\u015f<\/em><\/strong>, de unde \u015fi antroponimele\u00a0Chichi\u015fan<\/strong>\u00a0\u015fi\u00a0Titi\u015fan<\/strong>.
\nSatul Chichi\u015fa s-a format ini\u0163ial pe valea cu acela\u015fi nume, \u00een locuri de ad\u0103post, doar c\u00e2teva case erau cu ie\u015fire la drumul mare. Intr-un document consemnat de K. Hodor se spune c\u0103: \u201cChichi\u015fa\u00a0 a fost apreciat\u0103, \u00eentr-o scrisoare privilegiat\u0103 a lui Rakoczi Gyorgy I, care a f\u0103cut dona\u0163ii pentru construirea bisericii, la 1547, ca un sat stabil.\u201d\u00a0 \u00centregul hotar al Chichi\u015fei\u00a0 apar\u0163inuse c\u00e2ndva de cetatea Romitei .\u00a0 \u00cen timp, odat\u0103 cu cre\u015fterea popula\u0163iei, a\u015fezarea s-a mai ordonat c\u00e2t de c\u0103t \u015fi abia dup\u0103 anul 1900, datorit\u0103 unor m\u0103suri de ordin administrativ, prin care se cerea \u201cscoaterea la linie\u201d, satul a c\u0103p\u0103tat individualitate \u00een cadrul spa\u0163iului geografic. Dezvoltarea de-a lungul v\u0103ii Agrijului este ulterioar\u0103 acestei date, spa\u0163iul luncii oferind condi\u0163ii \u015fi mai bune pentru agricultur\u0103.
\nDup\u0103 un document din 1722 satul se situa la poalele mun\u0163ilor \u201calbi\u201d Mese\u015f, \u00eentr-o vale \u00eengust\u0103 \u00eenconjurat\u0103 de p\u0103duri. Drumul pe l\u00e2ng\u0103 vale era foarte pu\u0163in folosit. Distan\u0163a\u00a0 p\u00e2n\u0103 la Z\u0103lau era de o \u201cjum\u0103tate de mil\u0103\u201d\u00a0 Documentele, \u00een care numele satului e amintit, sunt privilegii de natur\u0103 economic\u0103 referitoare la terenuri, apoi ele se refer\u0103 la mo\u015fteniri, ipoteci \u015fi datele familiilor, ce reies mai ales de la autorit\u0103\u0163ile judec\u0103tore\u015fti.
\nIni\u0163ial, confuzia la cercetarea lor s-a f\u0103cut datorit\u0103 numelor celor dou\u0103 localit\u0103\u0163i din acela\u015fi comitat;\u00a0Chichi\u015fa \u015fi Chiochi\u015f<\/em>.( K\u00e9kes)\u00a0 Primul document, care o aminte\u015fte se pare a fi din anul 1408. Despre aceasta K.Hodor scrie: \u201d \u2026\u00a0nu \u00eendr\u0103znesc cu certitudine absolut\u0103 s\u0103 pun pe seama localit\u0103\u0163ilor noastre K\u00e9kes-Ny\u00e1rl\u00f3 datele din 20 august 1408, potrivit c\u0103rora voievodul Transilvaniei Dobokai J\u00e1nos \u015fi-ar fi \u00eensu\u015fit p\u0103r\u0163ile de proprietate din cele dou\u0103 K\u00e9kes (de Sus \u015fi de Jos) ale r\u0103posatului Bony\u00f3 Mikl\u00f3s, \u2026\u201d\u00a0\u00a0<\/em>\u00a0In alte\u00a0 documente ulterioare\u00a0 cele dou\u0103 nume apar Bogy\u00f3 Mikl\u00f3s, ca av\u00e2nd proprietate \u015fi prin partea Romitei \u015fi c\u0103 Dobokai J\u00e1nos de\u0163inea jum\u0103tate din aceast\u0103 localitate, a\u015fadar era vorba despre Chichi\u015fa \u015fi Romita.\u00a0In concluzie datorit\u0103 acestei baze, anul atest\u0103rii trebuie reconsiderat ca fiind 1408\u00a0<\/strong>(\u00eempreun\u0103 cu cel al\u00a0 satului\u00a0 St\u00e2na).
\n\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>Oricum a\u015fez\u0103rile sunt intemeiate cu mult inaintea acestei date \u015fi nicidecum la 30 de ani dup\u0103, datorit\u0103\u00a0 consider\u0103rii unui al doilea act\u00a0 privind propriet\u0103\u0163ile lui Dobokai Mikl\u00f3s privind Chichi\u015fa \u015fi\u00a0 St\u00e2na, ce aveau s\u0103 fie ocupate de voievozii transilv\u0103neni \u015fi asupra c\u0103rora \u00een 1470, \u00eentre p\u0103r\u0163i\u00a0 s-a stabilit un mod comun de procedur\u0103. Interesant este faptul c\u0103 \u00eentre ele se afla \u015fi Romita, atestat\u0103 la 1408, \u015fi a c\u0103rei istorie este\u00a0 str\u00e2ns legat\u0103 de a Chichi\u015fei p\u00e2n\u0103 la 1460.(n.n.)
\n\u00cen 1760<\/strong> au fost aici proprietari con\u0163ii: Daniel Istvan jr., Bagyoni Zsigmond, Toldi Adam \u015fi Boros-Jenei Szekely Adam \u015fi \u00een 1837\u00a0 Eszterhazi, Bethlen, Vass, Redei, Kun, baronul Wesselenyi, nobilii Kakucsi, Hadfaludi, v\u0103duva Hadfaludi, Szekely, Ketheli, Ujfalvi \u015fi Henter. Semnal\u0103m aceste nume pentru c\u0103 le \u00eent\u00e2lnim cu mici excep\u0163ii \u00een toate localit\u0103\u0163ile comunei. P\u0103m\u00e2ntul bun era pu\u0163in, dar tot era a lor, \u00eempreun\u0103 cu \u00eentinsele\u00a0 p\u0103duri de fag \u015fi stejar \u015fi un num\u0103r important de iobagi.
\nCu privire la starea economic\u0103 \u015fi social\u0103 a satului evocarea eviden\u0163elor fiscale din diferi\u0163i ani este gr\u0103itoare: \u00een 1722 hotarul\u00a0 Chichi\u015fei, din comitatul D\u0103b\u00e2ca se \u00eemp\u0103r\u0163ea \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i. Solul era alb, umed, de pietri\u015f, s\u0103rac, sim\u0163indu-se \u00een mare m\u0103sur\u0103 lipsa \u00eengr\u0103\u015f\u0103m\u00e2ntului. Se ara cu patru \u015fi \u015fase boi. Se cultivau mai bine gr\u00e2ul de prim\u0103var\u0103, dec\u00e2t gr\u00e2ul de toamn\u0103. Erau p\u0103duri abundente, de unde se recolta \u015fi f\u00e2nul. Exista \u015fi o moar\u0103 la deal, iar \u00een mijlocul satului valea Agrijului \u00eenv\u00e2rtea o piu\u0103 de p\u0103nur\u0103 (sumane mi\u0163oase).
\nAtunci au fost \u00eenregistra\u0163i 4 iobagi, 3 r\u0103ze\u015fi \u015fi 2 pribegi (str\u0103ini). Ei de\u0163ineau: 7 mo\u015fii \u015fi jum\u0103tate, 7\u00a0 erau pustii, 13 boi, 9 vaci, 3 vi\u0163ei \u015fi juninci, 4 cai, 25 oi \u015fi capre, 9 stupi, 24 porci, 20 ari teren arabil, 21 arii p\u0103m\u00e2nt necultivat, 5 g\u0103le\u0163i \u015fi 1 metreta (cam 39.39 l.) cultur\u0103 de toamn\u0103, o g\u0103leat\u0103 \u015fi 2 metreta, cultur\u0103 de prim\u0103var\u0103; s-au mai produs aici \u00een anul precedent, 1721, 73 de cl\u0103i de gr\u00e2u, 20 cl\u0103i de ov\u0103z, orz \u015fi alac, 7 cl\u0103i de\u00a0 c\u00e2nep\u0103 \u015fi in \u015fi 32 c\u0103ru\u0163e f\u00e2n.
\n\u00cen 1733 \u00een Chichi\u015fa erau 32 de familii rom\u00e2ne, f\u0103r\u0103 preot. In anul 1750 existau 133 de persoane greco-catolice. \u00cen 1837 locuitorii din Chichi\u015fa erau: evrei \u015fi rom\u00e2ni greco uni\u0163i, 2 nobili \u015fi 86 libertini \u015fi 27 de case. (Cons. Aron)
\nBiserica de lemn greco \u2013catolic\u0103 a fost construit\u0103 \u00een 1739, iar conducerea Registrului st\u0103rii civile \u00eencepe la 1836. \u015ecoala primar\u0103 confesional\u0103 de pe l\u00e2ng\u0103 biseric\u0103 avea o sal\u0103 de clas\u0103 \u015fi func\u0163iona din 1896.
\n\u00cen 1890<\/strong> existau 289 locuitori, \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i dup\u0103 limba matern\u0103 astfel: 261 rom\u00e2ni, 27 maghiari \u015fi 1 german, iar dup\u0103 confesiune 195 greco -catolici, 46 ortodoc\u015fi, 48 iudei.\u00a0 Num\u0103rul caselor: 55.
\n\u00cen 1895,<\/strong> Chichi\u015fa num\u0103ra 61 de\u00a0 gospod\u0103ri \u015fi avea un teren de 1379 acri, din care 869 p\u0103duri, 289 teren arabil, 154 f\u00e2ne\u0163e, 23 p\u0103\u015funi, 6 gr\u0103dini, 38 neproductiv.
\n\u00cen 1721<\/strong>, impozitul\u00a0 Chichi\u015fei, din comitatul D\u0103b\u00e2ca, a fost de 162 f.rh. \u015fi 30 de dinari. \u00cen 1722 datoria comun\u0103\u00a0 era de 91 florini\u00a0 \u015fi 20 dinari.\u00a0 Valoarea estimat\u0103 a averii comunit\u0103\u0163ii\u00a0 \u00een 1900 era de 1678 K \u015fi 36 f., iar impozitul direct era de 1565 K. 68 f.
\nBiserica ortodoxa noua \u201cSf. Nicolae\u201d din Chichi\u015fa reprezint\u0103 o performanta \u00een materie de construc\u0163ii, deoarece a fost ridicat\u0103 \u015fi terminat\u0103 \u00een cca 220 de zile. Piatra de temelie s-a pus \u00een 17 aprilie 2005 iar la 4 decembrie 2005, a avut loc slujba de intrare \u00een biseric\u0103 \u2013 sfe\u015ftania.
\nConstruc\u0163ia a fost rezultatul activit\u0103\u0163ilor voluntare, organizate pe echipe de lucru \u015fi me\u015fteri pricepu\u0163i ai \u201cOastei Domnului, o mi\u015fcare de trezire din Biserica Ortodox\u0103\u201d. Lucr\u0103rile au fost conduse de me\u015fterul\u00a0Cornel Porfire<\/em>, din G\u0103lp\u00e2ia. Au participat zilnic c\u00e2te 20 -30 de voluntari din toate localit\u0103\u0163ile vecine.\u00a0 Pictura neo-bizantin\u0103 a fost executat\u0103 de echipa de pictori cundus\u0103 de\u00a0Ioan Bumb.<\/em>
\nLa 23 iulie 2006,\u00a0 a fost sfin\u0163it\u0103 de\u00a0I.P.S. Dr. Petroniu S\u0103l\u0103janul<\/em>\u00a0iar serviciul religios este oficiat de preotul\u00a0Nicolae Pavel<\/em>.
\nCultul penticostal existent si el in localitate num\u0103r\u0103 actualmente cca 20 de membri care se adun\u0103 la o cas\u0103 de rug\u0103ciune.
\n\u00a0Toponime:<\/strong>\u00a0Mierciuga, Breje, (Breze), \u015ees, Gura S\u0103cii, Fa\u0163a S\u0103cii, Dosul S\u0103cii, Valea St\u00e2nii.<\/em><\/p>\n

Vezi \u0219i<\/h2>\n