{"id":17,"date":"2012-10-12T16:10:18","date_gmt":"2012-10-12T13:10:18","guid":{"rendered":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/?page_id=17"},"modified":"2013-04-28T16:36:15","modified_gmt":"2013-04-28T13:36:15","slug":"pausa","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/?page_id=17","title":{"rendered":"Pausa"},"content":{"rendered":"

Satul Pausa<\/strong> este a\u015fezat pe valea Agrijului la 5 km vest de centrul comunei, avea \u00een anul 2002, 551 de locuitori, din care 276 b\u0103rba\u0163i, 275 femei \u015fi 157 de gospod\u0103rii. Satul s-a\u00a0 dezvoltat linear pe partea st\u00e2nga a sectorului de lunc\u0103 a v\u0103ii Agrijului, fiind mai dens construit \u00een centru, unde terenul are forma unei proeminen\u0163e, pe calea de comunica\u0163ie spre Zal\u0103u. Mai t\u00e2rziu, in timp vatra a inceput s\u0103 se extind\u0103 \u015fi spre lunc\u0103\u00a0 ocup\u00e2nd terenuri bune pentru agricultur\u0103.<\/p>\n

Atestarea documentar\u0103 este consemnat\u0103\u00a0 la 1558 cu numele de\u00a0Posa,<\/em><\/strong>\u00a01642\u00a0\u00a0Possa<\/em><\/strong>\/4.(IV:257)\u00a0\u00a0Pausa<\/em><\/strong>\u00a0(c.K.), 1850\u00a0Peuse<\/em><\/strong>\u00a0(st.Tr.), 1854\u00a0P\u00f3sa, P\u0103u\u015fa<\/em><\/strong>\u00a0(Bul.87),\u00a0 1913\u00a0\u00a0Egregyp\u00f3sa<\/em><\/strong>\u00a0(H),1930\u00a0P\u0103u\u015fa<\/em><\/strong>.
\nAcest oiconim trebuie pus \u00een leg\u0103tur\u0103 cu antroponimul Posa, existent \u015fi ast\u0103zi \u015fi explicat de I. Iordan (1983:376)\u00a0 \u201cPos(e)a \u2013 Pos<\/em><\/strong>\u00a0\u2013 glon\u0163 de v\u00e2n\u0103toare\u201d, variant\u0103 a lui\u00a0po\u015f,<\/em>\u00a0cu suf.\u00a0\u2013ea,<\/em>\u00a0cf. \u015fi\u00a0pos<\/em><\/strong>– \u201cr\u0103sad, plant\u0103\u201d. Forma\u00a0Po\u015fa<\/em><\/strong>\u00a0 cu\u00a0o\u00a0<\/em><\/strong>\u00a0lung, accentuat \u00een maghiar\u0103 se pronun\u0163\u0103 ca \u015fi diftongul\u00a0\u2013ou-.<\/em><\/strong>\u00a0De aici prin epentez\u0103 (apari\u0163ia unui sunet nou \u00een interiorul cuv\u00e2ntului), s-a ajuns la forma actual\u0103\u00a0\u00a0P\u0103u\u015fa<\/em><\/strong>, \u201co\u201d devenind prin asimilare \u201c\u0103\u201d.
\nDe la tema pos- \u00eent\u00e2lnim \u015fi toponime ca:\u00a0Pose\u015fti,<\/em><\/strong>\u00a0(PH),\u00a0\u00a0Po\u015faga\u00a0<\/em><\/strong>(AB),\u00a0P\u0103u\u015fe\u015ft<\/em><\/strong>i (I\u015e) \u015fi\u00a0P\u0103u\u015fa,<\/em><\/strong>\u00a0(BH), (SJ), (VL). \u00cent\u00e2lnim antroponimele:\u00a0Posa (Elena),<\/em><\/strong>\u00a0Pos(e)a<\/em><\/strong>, (Marchizul\u00a0de Posa<\/em><\/strong>, din Don Carlos, a lui F. Schiller) apoi\u00a0Po\u015fa, Possescu<\/em><\/strong>, dar \u015fi de la P\u0103u\u015fa numele de\u00a0P\u0103u\u015fan,<\/em><\/strong>\u00a0care arat\u0103 originea persoanei.
\nK. Hodor aminte\u015fte c\u0103 satul a primit numele \u00eentemeietorului s\u0103u la 1291,\u00a0Pousa<\/strong>\u00a0\u015fi c\u0103 aceast\u0103 familie ar fi st\u0103p\u00e2nit aici\u00a0 p\u00e2n\u0103 \u00een 1345, cu toate acestea apartenen\u0163a satului de districtul Agrijului e\u00a0 atribuit\u0103 abia \u00een 1558. A\u015fezarea e descris\u0103 ca un sat populat de pe l\u00e2ng\u0103 apa Agrijului la poalele\u00a0 unui deal \u00eensorit, unde o mic\u0103 por\u0163iune se \u00eenvecina cu Comitatul Cluj.
\nCa \u015fi Bodia, Cium\u0103rna \u015fi P\u0103u\u015fa au apar\u0163inut de mo\u015fia lui\u00a0 Dobokai Miklos, dar din cauza unor acte de infidelitate libertinii celor din familia Mindszent o c\u00e2\u015ftig\u0103 de la regele Matei. Numeroase sunt transcrierile de propriet\u0103\u0163i a mo\u015fiilor \u015fi terenurilor satului, unde nume \u00eemportante sunt men\u0163ionate: Prin\u0163ul R\u00e1k\u00f3czi Gyorgy (1639), contele Goncz Ruszkai, Kornis Ferencz, baronul Kemeny Janos \u015fi descenden\u0163ii con\u0163ilor Teleki Lajos \u015fi\u00a0 Csaki (1837).
\nBiserica\u00a0 ortodox\u0103 a fost construit\u0103 \u00een anul 1730, iar \u015fcoala \u00een 1877.
\n\u00cen 1733 \u00een P\u0103u\u015fa\u00a0 erau 60 de famili de rom\u00e2ni, p\u0103storite de doi preo\u0163i :\u00a0Gabriel \u015fi Grigorie.<\/em>\u00a0Peste numai 17 ani, preo\u0163ii (2) p\u0103storeau 412 suflete, aveau o biseric\u0103, un paracliser \u015fi dreptul la un teren intravilan, p\u0103m\u00e2nt arabil de 12 c\u00e2ble \u015fi f\u00e2n de 8 c\u0103ru\u0163e.
\nNoua biseric\u0103 ortodox\u0103 a fost ridicat\u0103 \u00eentre anii 2000 \u2013 2009, poart\u0103 hramul \u201cNa\u015fterii Maicii Domunlui\u201d \u015fi a fost pictat\u0103 \u00eentre anii 2007- 2009, \u00een tehnica fresc\u0103 de\u00a0Cornel B\u0103nic\u0103<\/em>\u00a0 din jude\u0163ul Buz\u0103u. Biserica a fost sfin\u0163it\u0103 la 5 iulie 2009 de I.P.S.Episcop\u00a0Petroniu S\u0103l\u0103janul<\/em>, \u00eenconjurat de un mare sobor de preo\u0163i. In biseric\u0103 pot asista la slujba mai mult de 300 de persoane iar serviciul religios este oficiat de preotul\u00a0Ovidiu Pop.<\/strong><\/em>
\n\u00cen 1837<\/strong> locuitorii d\u00een P\u0103u\u015fa erau\u00a0 rom\u00e2ni\u00a0 ortodoc\u015fi \u015fi evrei. Nou\u0103 locuitori erau nobili, un total de 619 suflete \u015fi 78 de case. P\u00e2n\u0103 \u00een 1890 num\u0103rul locuitorilor scade la 550 \u015fi dup\u0103 limb\u0103 \u00eei g\u0103sim: 476 rom\u00e2ni, 55 izraeli\u0163i, 12 maghiari, 7 alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i iar dup\u0103 confesiune: 477 ortodoc\u015fi, 11 reforma\u0163i,\u00a0 55 iudei,\u00a0 5 greco- catolici,\u00a0 2 romano-catolici \u015fi un num\u0103r de 115 case.
\nStarea social\u0103 \u015fi economic\u0103 \u00een jurul anului 1722 era prezentat\u0103 la nivelul comitatului apreciind starea p\u0103m\u00e2ntului\u00a0 ca \u015fi aceea a locuitorilor: \u201c Hotarul \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103 (1616) era neproductiv, partea de c\u00e2mpie era umed\u0103, iar \u00een spre r\u0103s\u0103rit p\u0103m\u00e2ntul era ro\u015fu. Se ara cu \u015fase boi de dou\u0103 ori. P\u0103m\u00e2ntului \u00eei lipseau \u00eengr\u0103\u015f\u0103mintele \u015fi nu producea mai mult de c\u00e2t de dou\u0103 ori s\u0103m\u00e2n\u0163a. Sem\u0103n\u0103tura de toamn\u0103 o c\u00e2\u015ftigau de la prediumul (mo\u015fiile n.n.) din R\u0103stol\u0163 \u015fi din Poarta S\u0103lajului. F\u00e2nul era de p\u0103dure. Rev\u0103rsarea v\u0103ii provoca mari pagube satului, iar moara\u00a0 era a mo\u015fierilor \u015fi p\u0103durea putea fi exploatat\u0103 doar pentru lemne de foc, la care avea drept \u015fi popula\u0163ia. \u015ei K. Hodor descria p\u0103m\u00e2ntul P\u0103u\u015fei ca fiind\u00a0 ro\u015fu, argilos\u00a0 \u015fi neproductiv, dar existau p\u0103duri de stejar cu p\u0103\u015funi largi. C\u00e2t despre moar\u0103\u00a0 (1837) consemneaz\u0103 c\u0103: \u201c Agrijul abia o poate \u00eenv\u00e2rti, intruc\u00e2t este destul de mic.\u201d.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>
\nErau \u00eenregistra\u0163i 10 iobagi, 3 r\u0103ze\u015fi, 3 pribegi (nomazi), 2 nobili cu c\u00e2te o mo\u015fie \u015fi un preot extraordinarius. Ei posedau: 15 terenuri \u015fi jumatate, 7 terenuri pustii,\u00a0 24 boi, 33 vaci, 7 vi\u0163ei \u015fi vi\u0163ele, 6 cai, 37 oi \u015fi capre, 3 stupi, 54 porci, p\u0103m\u00e2nt arabil de 54 de c\u00e2ble, nearabil de 28 de c\u00e2ble, (de sem\u0103nat, n.n.), 22 g\u0103le\u0163i cultur\u0103 de toamn\u0103, 4 g\u0103le\u0163i cultur\u0103 de prim\u0103var\u0103. Cu un an \u00eenainte s-au\u00a0 produs\u00a0 45 de cl\u0103i de gr\u00e2u, 18 cl\u0103i de ov\u0103z, orz \u015fi alac, 15 g\u0103le\u0163i de c\u00e2nep\u0103 \u015fi in, 1 metreta \u015fi 4 ocka\u00a0\u00a0 m\u0103lai, 2 metreta maz\u0103re \u015fi linte \u015fi 50 c\u0103ru\u0163e cu f\u00e2n. Impozitul fa\u0163\u0103 de stat era de 318 f.r. (florini rhenani n.n.)
\nParohia greco \u2013 catolic\u0103\u00a0 s-a re\u00eenfiin\u0163at \u015fi a fost \u00eenscris\u0103 legal \u00een luna aprilie 2002. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput credincio\u015fii c\u0103l\u0103uzi\u0163i spiritual de c\u0103tre\u00a0Pr. Prot. Silaghi Romulus<\/em>, au ridicat o capel\u0103 de lemn, pe terenul cump\u0103rat de ei, care a fost sfin\u0163it\u0103 la 24.11. 2002\u00a0 de c\u0103tre\u00a0Pr. Vicar General Mihai Todea<\/em>.
\nBiserica s-a ridicat \u00eencep\u00e2nd cu data de 9.05.2004,\u00a0c\u00e2nd Episcopul Florentin Crih\u0103lmeanu<\/em>,\u00a0 Eparhul de Cluj \u2013Gherla a sfin\u0163it locul \u015fi a pus piatra de temelie.\u00a0 Edificiul a fost ridicat de echipa d-lui\u00a0Vasile Nechita<\/em>\u00a0din Buteasa, Maramure\u015f, iar \u00een ziua de\u00a0 11.09.2005, prin binecuv\u00e2ntarea P.S. Florentin Crih\u0103lmeanu \u015fi cu participarea unui sobor de 22 de preo\u0163i, s-a sfin\u0163it Biserica cu Hramul\u00a0\u201dSfin\u0163ii Apostoli Petru \u015fi Pavel\u201d<\/em>\u00a0\u015fi grota de piatr\u0103 \u00eenchinate\u00a0Sfintei Fecioare Maria.<\/em>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bunul mers al \u00eemplinirii acestui proiect s-a datorat conlucr\u0103rii preotului paroh\u00a0Cristian Goia<\/em>\u00a0 cu enoria\u015fii din sat \u015fi cu mul\u0163i sprijinitori din str\u0103in\u0103tae. Parohia este alc\u0103tuit\u0103 din 35 de familii, respectiv 128 credincio\u015fi reprezent\u00e2nd circa 1\/3 din popula\u0163ia actual\u0103 a satului.\u00a0 Din data de 1.09.2008, Parohia P\u0103u\u015fa este administrat\u0103 \u015fi p\u0103storit\u0103 de c\u0103tre\u00a0Pr. Paroh Mirel Cristea<\/em>.
\nIn centrul satului, al\u0103turi de celelalte biserici s-a ridicat \u00eentre anii 2008 \u2013 2009 \u015fi l\u0103ca\u015ful cultului baptist, unde se adun\u0103 cca 60 de credincio\u015fi.\u00a0\u00a0<\/em>De asemenea biserica penticostal\u0103, ridicat\u0103 \u00een anul 2008, num\u0103r\u0103 cca 45 de credincio\u015fi.
\n\u00cen anul 1895 P\u0103u\u015fa num\u0103ra 132 de gospod\u0103rii \u015fi avea o suprafa\u0163\u0103 de 1888 hl.cad. (holde cadastrale; (1hl.cad. = 7166mp, n.n.),\u00a0 din care, 1337 teren arabil, 201 f\u00e2ne\u0163e, 128 gr\u0103dini, 108 p\u0103duri, 114 teren neproductiv, (doc.nearabil).\u00a0 \u00cen 1900 valoarea estimatimat\u0103 a averii comunit\u0103\u0163ii era de 3845 K 8 f., impozitul direct fiind de 2637 K. 76 f.
\nToponime<\/strong>: Rogoaze,\u00a0 \u015ees, Str\u00e2mb\u0103turi, Boi\u015fte (p\u0103\u015fune pentru boi n.n.), Dealurile cu Vii, Dealurile Cehale, parte a acestora este S\u0103r\u0103tura; Dealul Budii, Tab\u0103ra, Lunca \u015fi\u00a0 Valea R\u0103stol\u0163ului. P\u0103duri: Bog\u0103t, Muncei, Z\u0103podie.<\/div>\n
<\/div>\n
P\u0103u\u015fa \u00een\u00a0Harta Iosefin\u0103<\/a>\u00a0a Transilvaniei, 1769-73<\/div>\n
\n
\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n
\"\"<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\u00a0L\u0103ca\u0219uri de cult<\/h2>\n