{"id":15,"date":"2012-10-12T16:07:51","date_gmt":"2012-10-12T13:07:51","guid":{"rendered":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/?page_id=15"},"modified":"2013-04-28T16:21:24","modified_gmt":"2013-04-28T13:21:24","slug":"ciumarna","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.primariaromanasi.ro\/?page_id=15","title":{"rendered":"Ciumarna"},"content":{"rendered":"

Istorie<\/strong><\/p>\n

\u00a0Satul Cium\u0103rna este\u00a0 a\u015fezat la\u00a0 poalele sudice ale Mun\u0163ilor Mese\u015f,\u00a0 pe valea cu acela\u015fi nume, care a favorizat mai t\u00e2rziu construc\u0163ia \u015foselei de trecere peste Mese\u015f \u00een direc\u0163ia Cluj. Se afl\u0103 la o distan\u0163\u0103 de 14 km de municipiul Zal\u0103u \u015fi 5 km de centrul comunei, Rom\u00e2na\u015fi. Extinderea vetrei satului s-a f\u0103cut ca urmare a ad\u0103postului natural oferit de munte \u015fi ale condi\u0163iilor prielnice de dezvoltare areal\u0103 a a\u015fez\u0103rii pe ambii versan\u0163i ai v\u0103ii.
\nLa recens\u0103m\u00e2ntul din anul 2002, aici locuiau 507 persoane, din care 250 b\u0103rba\u0163i \u015fi 257 femei.
\nEste atestat\u0103 documentar din anul 1460 cu numele de\u00a0Chebernye,<\/em><\/strong>\u00a01558\u00a0Csemernye<\/strong>, 1721\u00a0Csom\u00f6rl\u00f6 \u2013 Ny\u00e1rl\u00f3<\/em><\/strong>\u00a0,\u00a0 1733\u00a0Cs\u00fcmorna<\/strong>\u00a0(c.K.), 1850\u00a0Csumerna<\/strong>, 1930\u00a0Cium\u0103rna.<\/strong>
\nToponimul Cium\u0103rna vine, \u00een varianta cea mai probat\u0103, de la un nume slav, mult disputat de speciali\u015fti.
\nUna dintre cele mai plauzibile variante porne\u015fte de la faptul c\u0103 toponimul este sinonim cu numeroase apelative, care au aceea\u015fi semnifica\u0163e:\u00a0\u201c<\/strong><\/em>punct de trecere<\/strong>\u00a0(prin drumuri sau c\u0103r\u0103ri)\u00a0peste o culme muntoas\u0103<\/strong><\/em>\u00a0\u201c<\/strong>\u00a0\u00a0Curm\u0103tur\u0103, cheie, cump\u0103n\u0103, poart\u0103 etc.<\/em><\/strong>\u00a0Sunt multe cium\u0103rne rom\u00e2ne\u015fti dar \u015fi in Serbia, Grecia, Ucraina \u015fi Bulgaria. Afluentul r\u00e2ului Moldova este Suha Mic\u0103 cu dou\u0103 izvoare\u00a0Cium\u00e2rna<\/em><\/strong>\u00a0\u015fi Cucalea.;\u00a0Cium\u00e2rna<\/em><\/strong>, curm\u0103tur\u0103 \u00een Obcina\u00a0 Moldovi\u0163ei \u015fi sat apar\u0163in\u0103tor de Vatra Moldovi\u0163ei;\u00a0Cium\u0103rca<\/em><\/strong>\u00a0 derivat din Cium\u0103rna, oronim \u00een Mun\u0163ii Bistri\u0163ei (1708 m) cu potec\u0103 de trecere pe valea Bistricioarei;\u00a0Ciumerna\u00a0<\/em><\/strong>, culme \u00een M-\u0163ii Trasc\u0103ului;\u00a0Ciumerna<\/em>, \u00een bazinul r\u00e2ului Cerna.\u00a0\u00a0Serbia:<\/strong>\u00a0RadocevoComerno\u00a0<\/em>> \u201etrecerea lui Radu\u201d, dublat de hidronimul\u00a0Cemerno<\/strong>,\u00a0Cemerna,<\/strong>\u00a0culme muntoas\u0103 \u2013 Moravi\u0163a;\u00a0Bulgaria<\/strong>:Cemerika<\/em><\/strong>\u00a0\u2013 munte \u015fi\u00a0Cemerinka<\/strong>\u00a0\u2013 localitate;\u00a0Grecia<\/strong>:\u00a0Tzioumerka (Dzioumerka<\/em><\/strong>\u2013 trec\u0103toare.\u00a0 Sensul atribuit de Savu acestui toponim confirm\u0103 faptul c\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea lui corespunde cu locurile prin care au colindat \u2013 au trecut \u2013 \u015fi tr\u0103iesc rom\u00e2ni.
\nOriginea topicului e necunoscut\u0103, apelativul fiind vechi, sunt expuse \u015fi alte variante, poate chiar \u00eenainte de venirea slavilor; c\u0103 ar putea fi un nume de plant\u0103 otr\u0103vitoare.\u00a0\u010cemeri \u2013<\/em><\/strong>\u00a0\u201eciucuta\u201d = cucut\u0103. Un alt nume presupus este slavulCermenita<\/em><\/strong>\u00a0cu \u00een\u0163elesul localnicilor de\u00a0\u201esteregoaie\u201d<\/em><\/strong>\u00a0, adic\u0103 m\u0103tr\u0103gun\u0103.
\nAtestarea abia \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al\u00a0 XV-lea\u00a0 nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 a\u015fezarea s-a \u00eencropit at\u00e2t de t\u00e2rziu. Ea exista cu mult \u00eenainte, iar motivele defri\u015f\u0103rii r\u00e2nd pe r\u00e2nd a p\u0103durii pentru gospod\u0103riile celor veni\u0163i s\u0103 ocupe aceste locuri\u00a0 r\u0103m\u00e2n necunoscute. Ca \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i a fost apreciat\u00a0 faptul c\u0103 ferit de v\u00e2nturi, locul din zona adiacent\u0103 v\u0103ii cu acela\u015fi nume a putut constitui, pentru un timp, o bun\u0103 ascunz\u0103toare pentru cei bejeni\u0163i de asupriri \u015fi de urm\u0103rirea fiscului.
\nDocumentul de atestare este un act de ipotec\u0103 a propriet\u0103\u0163ii\u00a0 lui Dobokai Janos din 25 noiembrie 1460, cu condi\u0163ii de r\u0103scump\u0103rare pentru anul 1461. In 1522 mai mult de jum\u0103tate din sat ajunge \u00een proprietatea lui B\u00e9lteki Dr\u00e1gfi prin cump\u0103rare de la familia Dobokai.
\nC\u00e2nd la \u00eenceputul sec. al XVIII-lea Curtea de la Viena a\u015feza baze noi \u00een sistemul de impunere a supu\u015filor, impozitul fiind \u00een raport cu suprafa\u0163a terenului, la Cium\u0103rna \u00een 1722 se \u00eenregistrau 10 iobagi \u015fi 2 r\u0103ze\u015fi, iar cu zece ani mai t\u00e2rziu existau 16 famili rom\u00e2ne, care nu aveau preot. \u00cen 20 de ani popula\u0163ia a crescut foarte mult; \u00een 1750 au fost 212 suflete greco-catolice\u00a0(Consc.Aron).<\/em>\u00a0\u00a0<\/strong>
\nUn document din 1722 prezint\u0103 hotarul satului: \u201c Solul de la c\u00e2mpie era ro\u015fu \u015fi alb, umed, plin de pietri\u015f \u015fi s\u0103rac, ce putea fi arat doar cu 4 \u015fi 6 boi. \u00a0Producea mai degrab\u0103 gr\u00e2u de prim\u0103var\u0103.\u00a0 Mai sus, \u00een p\u0103dure terenul\u00a0 devine mai larg \u015fi bun de f\u00e2ne\u0163e.. Pentru m\u0103cinat s\u0103tenii aveau de mers o jum\u0103tate de mil\u0103.\u00a0 Cei\u00a0 10 iobagi \u015fi 2 r\u0103ze\u015fi \u00eenregistra\u0163i\u00a0 de\u0163ineau 12 terenuri \u015fi jumatate, 34 boi, 33 vaci \u015fi 8 vi\u0163ei \u015fi vi\u0163ele, 5 cai, 170 oi \u015fi capre, 14 stupi, 68 porci, teren arabil de 79 de c\u00e2ble, 21 g\u0103le\u0163i \u015fi 2 metreta\u00a0(cam 39.39 l.)<\/em>\u00a0cultur\u0103 de toamn\u0103, 2 g\u0103le\u0163i \u015fi 2 metreta cultur\u0103 de prim\u0103var\u0103; s-au produs aici \u00een anul precedent 1721, 296 de cl\u0103i de gr\u00e2u, 37 cl\u0103i de ov\u0103z, orz \u015fi alac, 31 cl\u0103i de c\u00e2nep\u0103 \u015fi in, 4 g\u0103le\u0163i maz\u0103re \u015fi linte, 63 c\u0103ru\u0163e de f\u00e2n. \u00cen 1837 terenul\u00a0 arabil crescuse la\u00a0 29 ha.\u201d
\n\u00cen 1895 num\u0103rul gospod\u0103riilor era de 142. Suprafa\u0163a era de 1817 acri (1 acru= 4000m\u00b2) , din care 660 teren arabil, 616 p\u0103duri, 266 p\u0103\u015funi, 165 f\u00e2ne\u0163e, 31 gr\u0103dini, 4 vii (necultivate), 74 teren neproductiv (nearabil).\u00a0 \u00cen 1721 impozitul satului a fost de 161 (fl.rh) \u015fi 30 dinari. \u00cen 1722 datoria comun\u0103 era de 109 fl. Valoarea estimativ\u0103 a averii comunit\u0103\u0163ii \u00een 1900 era de 6938 K. \u015fi 20 f., impozitul direct era de 1772 K. 30 f\u201d.
\nIn jurul anului 1837 \u00eentre al\u0163i proprietari satul se afla \u00een posesia baronilor B\u00e1nfi, Wesel\u0117nyi \u015fi descenden\u0163ii lui Farnas, Miksa \u015fi Zsombori. Existau 40 de case, 171 locuitori \u015fi cei 6 nobili.\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru\u00a0 a-\u015fi c\u00e2\u015ftiga p\u00e2inea zilnic\u0103, mul\u0163i localnici duceau, trec\u00e2nd cu greu peste Mese\u015f, lemne de foc la Z\u0103lau. \u00cenregistr\u0103rile din 1890 conscriu 597 locuitori \u015fi 126 de case; dup\u0103 limb\u0103: 572 rom\u00e2ni,\u00a0 21 maghiari,\u00a0 4 de alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i \u015fi\u00a0 dup\u0103 religie 284 greco-catolici, 281 ortodoc\u015fi, 20 reforma\u0163i \u015fi 12 iudei.
\nExisten\u0163a bisericii\u00a0 de lemn este confirmat\u0103 documentar din 1722 cu men\u0163iunea c\u0103 nu avea \u00eenc\u0103 un preot, probabil pentru num\u0103rul mic de locuitori, ceea ce nu i-a \u00eempiedicat s\u0103 o construiasc\u0103 cu cel pu\u0163in 20 de ani \u00eenainte\u00a0 \u015fi s\u0103 se slujeasc\u0103 \u00een ea mai bine de 200 de ani. Exista \u015fi o \u015fcoal\u0103 cu o singur\u0103 sal\u0103 de clas\u0103,\u00a0 \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 1899.
\n\u00cen anul 1938, Majestatea sa Carol al II \u2013lea s-a oprit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor la Cium\u0103rna \u015fi a vizitat bisericu\u0163a de lemn, a cunoscut starea de spirit at\u00e2t de unitar\u0103 a locuitorilor \u015fi a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 schimbe denumirea din forma maghiar\u0103 cu cea de\u201cPoiana Mese\u015fului\u201d,<\/em>\u00a0apoi a dispus ridicarea unei biserici cu aliura unei catedrale, s\u0103 fie sistematizat satul cu uli\u0163i l\u0103rgite \u015fi case aliniate pentru a deveni un sat model. A dispus construirea unui sanatoriu pentru suferinzii de TBC \u015fi o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 artezian\u0103 \u00een sat.
\nNorii negri ai r\u0103zboiului au z\u0103d\u0103rnicit acest plan care avea s\u0103 nu se mai realizeze. Preotul\u00a0 Alexandru Petrean a \u00eencercat dup\u0103 ani \u015fi ani, prin demersuri la autorit\u0103\u0163i s\u0103 determine s\u0103 se opteze pentru numele de Poiana Mese\u015fului.
\nDac\u0103 acestea nu s-au putut realiza, s-au realizat celelalte obiective: alinierea drumurilor, s-a ref\u0103cut f\u00e2nt\u00e2na \u015fi s-a ridicat\u00a0 o biserica\u00a0 mare, iar la Rom\u00e2na\u015fi preotul Gheorghe Gherman indepline\u015fte \u201cporunca regelui\u201d, finaliz\u00e2nd o mare lucrare, un c\u0103min pentru b\u0103tr\u00e2ni \u015fi neajutora\u0163i.
\nBiserica\u00a0 nou\u0103 din Parohia Cium\u0103rna are ca hram \u201cAdormirea Maicii Domnului\u201d, a luat fiin\u0163\u0103\u00a0 la 25 octombrie 1976, c\u00e2nd s-a s\u0103pat primul h\u00e2rle\u0163 de p\u0103m\u00e2nt. \u00cen 1977 s-a sfin\u0163it piatra de temelie de c\u0103tre Episcopul Dr. Vasile Coman. Lucr\u0103rile propriu zise au durat \u015fapte ani, iar sfin\u0163irea bisericii s-a f\u0103cut la 30 septembrie\u00a0 1989, de c\u0103tre I.P.S. Episcop\u00a0 Dr.Ioan Mih\u0103l\u0163an al Oradiei \u015fi S\u0103lajului, \u00eenconjurat de peste 30 de preo\u0163i, protopopi \u015fi vicari.\u00a0 Biserica \u00een form\u0103 de cruce are dou\u0103 abside \u015fi balcoane \u00een interior, de jur \u00eemprejur. Bol\u0163ile sferice din beton armat sus\u0163in cele \u015fapte turle, iar stucatura cu motive stil br\u00e2ncovenesc este aplicat\u0103 pe cafasul pere\u0163ilor de la balcoane. Podoaba bisericii const\u0103 \u015fi \u00een minunatele lucr\u0103ri de pictur\u0103 executate \u00een tehnica fresc\u0103 de reputa\u0163ii pictori: prof.\u00a0Dumitru B\u0103nic\u0103<\/em>, din Bucure\u015fti \u015fiGheorghe Bondoc<\/em>\u00a0din Arge\u015f. In curtea bisercii se\u00a0 afl\u0103 \u00een curs de\u00a0 finalizare un impun\u0103tor monument comemorativ \u00eentru amintirea celor 38 de eroi\u00a0 c\u0103zu\u0163i \u00een cel de-al doilea r\u0103zboi mondial \u015fi cei 12 martiri, care au c\u0103zut \u00een zilele de 16-18 septembrie 1940, datorit\u0103 atrocit\u0103\u0163ilor ungurilor \u00een satul Treznea.
\nDocumentele ultimilor ani, al\u0103turi de pres\u0103 \u015fi media, subliniaz\u0103 adesea frumuse\u0163ea bisericii \u201cdin zona S\u0103lajului prin orientarea \u015fi aspectul ei arhitectural\u201d amintind de\u00a0 dubla voca\u0163ie, de preot \u015fi constructor a p\u0103rintelui\u00a0Ioan Alexandru Petrean,\u00a0<\/em>de numele c\u0103ruia \u00eencep\u00e2nd cu anul 1971 se leag\u0103 nu numai \u201cre\u00eenvierea \u00eentregii parohii de pe atunci Cium\u0103rna \u015fi Chichi\u015fa\u201d, ci \u015fi biserica \u015fi monumentele amintite mai sus.
\nLocuitorii satului Cium\u0103rna au dat peste veacuri tuturor, cel mai frumos exemplu de \u00een\u0163elegere, c\u0103 odat\u0103 cu dezvoltarea \u015fi cre\u015fterea lor numeric\u0103 confesional\u0103, au \u015ftiut s\u0103 convie\u0163uiasc\u0103 unii cu al\u0163ii ca fra\u0163i de credin\u0163\u0103 \u201c\u00een \u00eemplinirea misiunii lor \u00een calitate de cre\u015ftini. \u00cen fiecare duminic\u0103 se adunau sub cupola aceluia\u015fi sion to\u0163i fra\u0163ii, \u015fi uni\u0163i \u015fi ortodoc\u015fi s\u0103 asculte Sf\u00e2nta\u00a0 Liturghie, cu toate c\u0103 \u00eentr-o duminic\u0103 slujea preotul ortodox, din parohia vecin\u0103, iar \u00een cealalt\u0103 slujea preotul unitAlexandru Petrean<\/em>, care vie\u0163uia \u00een parohie.
\nDenumiri<\/strong>: Rodin\u0103, M\u0103gura, V\u0103lcea, S\u0103liste, \u015eesuri, T\u0103lh\u0103reasa, Mese\u015f, Lunc\u0103, Poderei, Florea, Poian\u0103, Berc, Corboae.<\/p>\n

L\u0103ca\u0219uri de cult<\/h2>\n