Turism

Un domeniu care a inregistrat un reviriment fata de anii anteriori este cel al turismului, datorita prezentei obiectivelor axate pe servicii de cazare si alimentatie publica. In cele 5 unitati nou aparute in locatii pitoresti de-a lungul DN 1F pe teritoriul comunei (unul fiind de fapt o reabilitare si extindere la vestitul �Popasul Romanilor�) exista deja 186 locuri de cazare, majoritar in camere cu 2 locuri. Potentialul in domeniu este insa departe de a fi suficient exploatat.

MONUMENTE ISTORICE 

In domeniul monumentelor istorice pana in prezent comuna Romanasi figureaza pe Listele aprobate prin Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314 cu urmatoarele obiective:

Aceste obiective au fost figurate pe plansele PUG si se regasesc si in studiul intocmit de catre specialistii Muzeului Judetean de Istorie si Arta ale carui obiective de natura istorica le enumeram in continuare asa cum au fost mentionate de catre acestia:

     Localitatea Românaşi

1. Complexul arheologic roman alcătuit din castrul și vicus-ul (Indicativ LMI: SJ-I-s-A-04953) aferent se află amplasate la sud-sud-vest de centrul localității. Locul pe care se află castrul este numit până azi de către localnici “Cetate”. Este un platou amplu delimitat spre nord și sud de două pâraie, “Valea Ciumărnii”, respectiv “Valea Seacă”. Latura dinspre sud este mult mai greu de atins datorită înclinării pantei.  Promontoriul domină valea Agrijului, pe latura sa vestică. Porta praetoria  a castrului se găsea pe latura estică a fortificaţiei, către cimitirul satului și valea Agrijului. Castrul din faza de pământ avea dimensiunile de 122 x 153 m. Castrul din piatră păstrează orientarea fazei de pământ, însă dimensiunile se schimbă, ajungând să măsoare 130 x 158, 50 m. În castru a fost cantonată unitatea militară cohors I Hispanorum quinquenaria care a construit fortificaţia.
Vicus-ul militar (denumit în antichitate Largiana)se găsea dispus de jur împrejurul castrului, în dreptul laturii cu porta praetoria (în zona cimitirului actual al comunităţii ortodoxe) și pe latura porţii  principalis dextra, respectiv a laturii cu porta decumana a castrului. În malul înalt al Văii Ciumărnei se evidenţiau urmele unor construcţii romane cu zid de piatră, aşadar, este posibil ca vicusul militar să se fi extins până în zona respectivă
Limitele zonei de protecţie sunt: la N pârâul Valea Ciumărnei, la S pârâul Valea Seacă, la E drum din sat şi limită de proprietate, iar la V gardul Fermei Zootehnice.
2. Drum roman ce ieşea din castru pe porta praetoria. În intravilanul actual al localităţii Romanasi exista un nod rutier, o  intersecţie majoră cu o arteră spre Optatiana  ( Sutor, com Zimbor, jud. Sălaj ) în dreapta pârâului Agrij, iar în spaţiul cadastral al loc. Poarta Sălajului tronsonul respectiv al drumului se găsea în dreapta pârâului Răstolţ şi trecea peste dealul Gorgana spre actuala loc. Sânmihaiu Almaşului. De la bifurcaţia rutieră amintită avem şi un alt tronson rutier, spre castrul roman de la Buciumi, pe valea pârâului Agrij, în lunca din dreapta cursului pârâului.
Zona de protecţie: se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
3. În lunca din dreapta pârâului Agrij, pe prima terasă a văii, există urmele drumului roman spre castrul roman de la Brusturi ( Certiae ), com Creaca. Traseul drumului este cunoscut de localnici sub toponimul “ Drumul Troianului “.
Zona de protecţie se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
4. Fosta cazarmă / moară din Românaşi are indicativul in LMI: SJ-II-m-B-05106. Clădirea a fost construită în secolul XIX de către familia Wass de Țaga, care a deținut-o în proprietate până în anul 1890, când a fost cumpărată de Edumal L. Thmeodor din Viena. Acesta a vândut-o în anul 1898 baronului Gudenus de Weidhofer ad Taia. În anul 1904 clădirea și-a schimbat din nou proprietarul, fiind cumpărată de evreul Carol Herman. Următorul proprietar a fost tot un evreu, Por Mihai, care a deținut-o de-a lungul întregii perioade interbelice. La fel ca alte imobile, clădirea, care funcționa ca moară, a fost naționalizată în iunie 1948 de către regimul comunist. Clădirea se află pe partea dreaptă a văii Agrijului, pe a doua terasă. Cladirea aflata intr-o stare avansata de degradare datorita faptului ca nu a fost folosita in ultimii ani, a fost extinsa in spate, in anii comunismului, cu doua corpuri de cladire parter care nu au nimic in comun cu valentele calitatii de monument aducind prejudicii estetice cladirii. Limitele zonei monumentului sunt: la N limită de proprietate (gard), la S limită de proprietate (gard), la E baza terasei mai înalte (gard de proprietate), iar la V drum din sat. Zona de protectie a monumentului este delimitata de baza versantului situat in partea de est, cite trei loturi de casa existente in intravilan situate la frontul strazii spre nord cit si spre sud pina la sediul asociatiei agricole, iar spre vest loturile de case situate vis-a vis de cele descrise anterior pina la valea Agrijului.
5. Benzinărie – Punct situat pe a doua terasă a văii Agrijului (pe partea stângă), la marginea şoselei Zalău-Cluj Napoca (partea stângă) in zona actualei benzinarii. Cu ocazia construirii staţiei de benzină au fost descoperite fragmente ceramice din epoca bronzului şi din epoca romană. În anul 1998 vis-a-vis de staţia de benzină au fost efectuate cercetări arheologice de salvare soldate cu descoperirea mai multor materiale ceramice databile în prima epocă a fierului (hallstatt). Limitele zonei de protecţie sunt: la N limită de proprietate, la S şoseaua Zalău-Cluj Napoca, la E limită de proprietate, iar la V drum de ţară şi limită de proprietate.

Localitatea Chichişa

6. În lunca văii pârâului Agrij (pe partea stângă) există urmele drumului roman, tronsonul Largiana – Certiae. Traseul drumului este cunoscut de către localnici sub toponimul “ Drumul Troianului “.
Zona de protecţie: se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
7. Biserica  de lemn ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Chichişa  are indicativul in LMI SJ-II-m-B-05037. Planul rectangular cu absida decroșată a bisericii nu face notă discordantă față de marea majoritate a bisericilor de lemn din Sălaj, însă cu adevărat unicat este textul care datează ridicarea (?) construcției în anul 1739; ”Această sfântă biserică o au făcut Donca Dumitru…”. Planul este dreptunghiular, cu absida decroșată cu un plan pătrat. Inițial planul construcției măsura 9,10 / 3,90 m, însă  în secolul al XVIII-lea a fost mărit prin adăugarea unui alt pronaos, cel vechi fiind înglobat naosului. Probabil că anul 1739 se referă la această importantă intervenție, căci proporțiile inițiale clasează biserica la începutul secolului al XVII-lea. Ancadramentul ușii de intrare este ornamentat cu doua chenare în frânghie și un vrej, iar la bază are o rozetă. Motivul frânghiei formează și brâul median al pereților. Cel de pe latura de sud a vechii nave este însă însoțit, în partea de sus, de un chenar din linii frânte (dințișori). Ultimele reparații au adus schimbări regretabile, odată cu refacerea bolții semicilindrice a naosului, a dispărut și decorul pictat. Bolta semicilindrică a altarului se încheie la est într-un timpan, ce face legătura cu pereții printr-o suprafață plană. Biserica păstrează icoane din secolul al XVIII-lea realizate de zugravul Ioan Pop din Românași, care a pictat și interiorul lăcașului. Pe icoana Deisis de format mare, este cioplit în lemnul ramei cu chenar în frânghie, anul 1797. Ușile împărătești au fost pictate de popa Toader Faur în 1805.
Biserica de lemn este amplasată aproximativ în mijlocul satului, pe partea stângă a drumului județean Românași – Jibou, la baza unui deal, la intersecția DJ cu una dintre ulițele satului.
Limitele zonei de protecţie care coincid cu cele ale zonei centrale a satului Chichisa sunt: la N limita de proprietate (gard) a bisericii penticostale care se intinde spre V pina la zona de protectie a cimitirului ortodox si drumul de acces spre spatiile de depozitare fructe de padure, spre E toate incintele de locuinte  situate la frontul strazii principale intre drumul mai sus amintit de acces la zona depozitare fructe de padure si lotul de casa aflat vis-a vis de biserica penticostala din sudul localitatii care este si ea cuprinsa integral cu imprejmuirea aferenta. Spre V zona de protectie este continuata de imprejmuirea gospodariei situata la nord de biserica penticostala cit si toate imprejmuirile de case situate la sud si est de noua biserica ortodoxa a satului aflate pe drumul paralel cu valea Stanei.

Localitatea Romita

8. În lunca văii pârâului Agrij (pe partea dreaptă) există urmele drumului roman, tronsonul Largiana – Certiae. Traseul drumului este cunoscut de către localnici sub toponimul “ Drumul Troianului “.
Zona de protecţie: se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
9. Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” din Romita (LMI:SJ-II-m-A-05107). Biserica a fost ridicată în secolul al XVIII-lea, după inscripțiile păstrate (Popa Gheorghe – 1740). Edificiul  are plan rectangular cu absidă decroșată față de nava ce măsoară 9,80 x 4,60m. Ca decor sculptural, biserica păstrează un tor cioplit în motivul frânghiei , pe latura de sud, peste mijlocul locașului. Pe aceeași latură se află și intrarea în edificiu, frumos decorată cu același motiv, dispus însă în trei rânduri. Probabil cea mai reprezentativă din punct de vedere artistic este prispa care fost construită cândva după a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. Îmbinările elementelor constructive ale prispei au fost consolidate prin cuie de lemn cu capetele cioplite spre a reda motive florale. La sfârșitul secolului al XVIII-lea sau poate la începutul celui următor, au fost adăugate trei icoane împărătești: Iisus Hristos, Maica Domnului și Botezul Domnului cu chenare în frânghie și culori pastelate. Vechiul cimitir păstrează o cruce fragmentată și una întreagă datate pe la sfârșitul sec. al XVIII-lea.
Biserica se află actualmente în incinta satului, la cca. 500 m dreapta de traseul drumului județean Românași – Jibou, pe malul drept al Agrijului. În apropierea ei a fost edificată noua biserică de zid din localitate.
Limitele zonei de protecţie sunt cele ale zonei centrale incluzind la N  si respectiv E incintele delimitate si de imprejmuirile de la Clubul-bar si biserica monument, respectiv noua biserica ortodoxa, incinta caminului cultural si gradinita cit si primele patru gospodarii aflate la sud de caminul cultural. In partea de sud sunt cuprinse vis-a-vis loturile aflate intre drumul roman si primele doua loturi situate la vest de biserica baptista. Zona de protectie se inchide spre vest si nord-vest cu incinta imprejmuita aflata peste drum de biserica baptista.

Localitatea Păuşa

10. Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” și ”Nașterea Maicii Domnului” din Păuşa (Indicativ LMI: SJ-II-m-A-05092). Biserica de lemn cu hramul „Sf. Nicolae” şi „Naşterea Maicii Domnului” a fost ridicată în 1730. Planul este dreptunghiular, cu absidă decroşată, poligonală, cu cinci laturi. Pereţii de dimensiuni reduse, prezintă la îmbinările absidei, iscusite perechi de console, ce coboară în trepte, până la brâul median alcătuit din „frânghie” şi chenare de linii frânte. Ancadramentul intrării este o dovadă de măiestrie a sculpturii în lemn cu rozete, „frânghii„, motive geometrice, semicercuri cu spiţe şi vrej cu ghindă. În mijlocul cadrului de sus, amplei compoziţii decorative ce susţine crucea i se adaugă, de o parte şi de altă, o inimă. Cel de al doilea ancadrament, al trecerii în naos este împodobit cu chenare în „frânghie”, linii frânte şi alte linii dispuse în “V” întors. Arcul transversal al bolţii semicilindrice a naosului este străbătut de o „frânghie” intersectată de şase suprafeţe dreptunghiulare pe axul arcului, pe care sunt sculptate câte o rozetă în spirală sau cu petale.

Din pictura exterioară se distinge îndeosebi cea de pe peretele de sud, dispusă în scene dreptunghiulare: „Adormirea Maicii Domnului„, „Maria Împărăteasa” înconjurată de Apostoli şi o scenă din viaţă Sf. Nicolae, “Salvarea corăbierilor”. În pronaos pictura se păstrează foarte bine în culori vii, de verde şi purpuriu. Pe peretele dinspre naos se află următoarea pisanie :”Naşterii s-au numit hramul ca să-l păzească tot neamul şi s-au zugrăvit prin cheltuiala creştinilor pravoslavnici dintr-acest sat Pause, în zilele înălţatului şi pururea domnului împărat Frantis … pravoslavnic arhipăstorie neunită şi cinstit protopop Petrovici al Miluanului, şi cinstiţi preoţi Halmagi Teodor, Halmagi Dimitrie. Prin mine umilitul zugrav Ioan Pop din Unguraşi, anul 1800, iulie 10″. În anii 1966-1968 biserica de lemn din Păuşa a fost restaurată. Acoperişul unitar şi clopotniţa scundă cu doi ochi rotunzi şi fleşă ascuţită, au fost refăcute, punându-se astfel la adăpost preţioasa decoraţie sculptată şi pictată. Biserica este amplasată în mijlocul satului, pe partea stângă a drumului către Agrij, pe o terasă. În imediata sa vecinătate, spre nord a fost ridicată biserica nouă. Limitele zonei de protecţie sunt si de aceasta data cele apartinind zonei centrale a satului datorita pozitionarii bisericii monument in centrul de greutate al localitatii: la N incintele delimitate de case aferente primelor doua gospodarii situate la vest de biserica baptista pina la intersectie, la S incintele de case pina la intersectia majora  de acces la ferma si limita continua cu drumul de acces la vest de intersectie iar spre vest limitele de proprietate aflate pe latura de vest a drumului de legatura spre DJ 108 A.
11. Casa cu numărul 93 – amplasament situat în grădina/curtea casei cu nr. 93, pe o terasă aflată pe partea stângă a drumului spre Agrij. Din acest loc provine un nucleu de obsidian descoperit cu ocazia săpării unei gropi. Limitele zonei de protecţie sunt: la N şoseaua spre Agrij, la S limită de proprietate (gard), la E limită de proprietate (gard), iar la V drum din sat.

Localitatea Poarta Sălajului

12. Urmele drumului roman, tronson Largiana – Optatiana ( Loc Sutor, com. Zimbor , jud Sălaj) în dreapta pîrâului Răstlţ, pe a doua terasă a pârâului. Urme ale drumului în zona bisericii monument din lemn (vis-à-vis de ea). Drumul roman traversează dealul Gorgana, spre actuala localitate Sânmihaiu Almaşului
Zona de protecţie: se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
13. Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Poarta-Sălajului  (SJ-II-m-A-05095). Conform tradiției, biserica a fost dăruită în 1840 celor din localitate de către locuitorii din Răstolțul Mare și ar fi fost construită cu 200 de ani mai devreme. Biserica se înalță în mijlocul satului pe partea dreaptă a DN Cluj – Satu Mare. Dimensiunile reduse ale edificiului, planul dreptunghiular cu absida în cinci laturi, decroșată doar pe una din laturile sale lungi, fac din monumentul de arhitectură ecleziastică de la Poarta Sălajului, dacă nu un unicat, atunci cu siguranță o raritate. Mai ales că mai există doar două analogii pentru astfel de biserici (Copăceni-Bihor și Valea lui Lalu – Buzău). Din masa elevației se deosebesc consolele ca rezultat al îmbinării ingenue ale celor șase bârne ale pereților, cu lungimi diferite și cioplite la întâmplare, unele bogat, altele deloc. Pe latura de sud a fost decupat un luminator, dintr-o singură bârnă, decupajul reprezentând o floare. Pe aceeași latură sudică este practicat accesul în biserică, acces care se face printr-un gol de ușă închis în partea superioară în segment de arc de cerc. Ancadramentul este compus din două bârne verticale și paralele  și de un lintou decupat în partea sa inferioară în acel segment de arc de cerc mai sus pomenit. Decorul tocului de ușă este simplu, din două rânduri de chenare cioplite, care redau obișnuitul motiv al frânghiei. De notat este faptul că lipsește obișnuita prispă, iar deasupra pronaosului se înalță un turn relativ înalt în comparație cu dimensiunile reduse ale ansamblului. Învelitoarea , atât a fleșei cât și a naosului, pronaosului și absidei este de șindrilă. Limitele zonei de protecţie sunt delimitate de constructiile aflate de o parte si alta a DN 1F (in zona de curba) aflate in centrul localitatii. La V si S sunt cuprinse primele opt loturi de case (delimitate de garduri) situate la vest de drumul de acces la cimitirul ortodox, zona de protectie cuprinzind terenul pina la cursul de apa paralel cu DN cit si primul lot de teren situat la est de torentul ce traverseaza drumul national. Spre nord zona de protectie include toate incintele de imobile demarcate de gard si aflate vis-a-vis de cele descrise anterior.

Localitatea Ciumărna

14. Biserica de lemn ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Ciumărna (Indicativ LMI: SJ-II-m-A-05040). Cu un plan dreptunghiular, cu absida decroşată, poligonală, în cinci laturi, edificiul religios din loc. Ciumărna are în interior un tavan drept în pronaos, iar în naos şi altar, bolţi semicilindrice. Ancadramentul intrării, parţial păstrat a fost decorat cu baghete sculptate în frânghie, iar un altul în romburi, presărat cu rozete. În biserică, între tinda femeilor şi spațiul rezervat bărbaţilor, se păstrează o uşă monoxilă de lemn pe care reputatul istoric de artă Vasile Drăguţ a considerat-o „cea mai frumoasă uşă ţărănească din întreaga ţară”. Uşile asemănătoare de la bisericile de lemn din Sumurduc (1715) şi Vechea (1726), precum şi cea din Sic (1731), toate din judeţul Cluj, fixează perioada aproximativă în care a fost ridicată biserica din Ciumărna, în primele decenii ale secolului 18, foarte probabil de unul și acelaşi meşter itinerant. Ctitorii au lăsat, conform obiceiului, o însemnare pe portalul de la intrare care să fixeze în timp începuturile acesteia, dar care s-a pierdut aproape în totalitate odată cu înălţarea deschiderii uşii. Un mic fragment din inscripţie stă totuşi încrustat pe uşorul drept, martor frust al pierderii mesajului ei.Bolta naosului este decorată prin cioplirea arcului transversal în rozete separate prin benzi verticale în motivul frânghiei. 
Pictura, relativ deteriorată are în componența sa fețele mironosițelor și a împăraților Constantin și Elena, etc. Pe bolta naosului, dincolo de meștergrindă, se mai văd medalioane cu figuri de mucenici. Pictura a fost realizată de zugravul Ioan Pop din Românași, pictor ce a realizat și icoanele împărătești cu Sf. Nicolae (1801).
Actualmente biserica monument este amplasată pe partea dreaptă a DN Cluj-Napoca – Satu Mare, în incinta localității. Limitele zonei de protecţie sunt cele demarcate si pentru zona centrala a satului si sunt dupa cum urmeaza: La N imprejmuirile primelor doua case aflate la vest de biserica monument, gardul cimitirului ortodox si imprejmuirile caselor de la nord de DN 1F pina la casa aflata la nord de limita vestica a districtului de drumuri nationale (gard). La E gardul de est al fermei, la sud Valea Ciumarnei, drum  si gardurile caselor si a magazinului aflate la sud de strada principala pina la torentul perpendicular pe valea Ciumarnei, torent care constituie limita de vest a zonei de protectie. Spre nord zona este delimitata de conturul celor sase gospodarii aflate pe drumul perpendicular pe strada principala, aflate pe ambele froturi cit si de gardurile  caselor situate in continuarea scolii spre est si respectiv la sud de DN 1F, in partea de est a drumului de legatura spre biserica monument.

Cazare

Popasul Romanilor  este locul ideal pentru relaxare, fara a fi nevoit sa te rupi total de viata cotidiana, decat de aglomeratia, agitatia si stresul care se afla in jungla orasului. Situarea popasului este perfecta, astfel incat, prin simpla deschidere a ferestrei de la camera cu un ambient atat de placut, natura iti patrunde in suflet prin aerul proaspat de padure, ciripitul armonios al pasarilor si fosnetul melodios al frunzelor de stejar

CONTACT

Restaurantul  este deschis atat clientilor hotelului cat si publicului larg si este completat de o terasa pe timp de vara. Este deservit de personal cu înalta instruire, cu un bucatari specialisti atat in bucataria traditionala romaneasca cat si în retete internationale.
Dotarea restaurantului este de calitate ridicata: instalatie de sonorizare de înalta fidelitate, aer conditionat, iluminat ergonomic.
Popasul romanilor este locul potrivt pentru:

Restaurantul are o capacitate de 300 de locuri, un separeu de 100 locuri si o terasa deschisa de 50 locuri.
eb: www.popasul-romanilor.ro